Streleț-întregitorul?

Semne diacritice

Miercuri, 19 august, premierul Valeriu Streleț a participat la „solemnitățile dedicate celei de-a 25-a aniversări de la proclamarea „Republicii Găgăuze”, care au avut loc la Casa de cultură din municipiul Comrat. Înainte de ședința solemnă, fiind însoțit de bașcanul UTA Gagauz-Yeri, Irina Vlah, și de președintele Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze, Dmitri Constantinov, premierul a vizitat expoziția de fotografii „25 de ani ai Republicii Găgăuze”.

Există în cadrul Republicii Moldova o republică găgăuză? Există Unitatea Teritorială Autonomă „Gagauz-Yeri”, constituită în decembrie 1994 și care a împlinit doar 20 de ani. De ce frecventează premierul niște evenimente de natură îndoielnică din punct de vedere constituțional?

„Republica Găgăuză” a fost proclamată la 19 august 1990, ca entitate statală independentă, după ce Chișinăul a refuzat să desfășoare în RSSM referendumul inițiat de Gorbaciov în sprijinul menținerii Uniunii Sovietice. La 2 septembrie a urmat proclamarea „Republicii Moldovenești Nistrene”, ca un al doilea act de răzbunare a lui Gorbaciov, care îl avertizase pe Snegur că va plăti pentru refuzul de a organiza referendumul. Odată cu prăbușirea URSS, a murit de moarte naturală și „Republica Găgăuză”, Moscova nemaiavând nevoie de aceasta. De altfel, toți cei șase deputați găgăuzi prezenți la ședința Parlamentului din 27 august 1991 au votat pentru proclamarea independenței Republicii Moldova.

Până în 2009, bașcanul nu își permitea să frecventeze, darămite să organizeze aniversările „Republicii Găgăuze”. De la un timp, însă, lucrurile au început să se schimbe. Să fie oare o coincidență faptul că drapelul „Republicii Găgăuze” apare ori de câte ori se strică relațiile dintre Chișinău și Moscova? Irina Vlah, care a vorbit prima la ședința solemnă de la Comrat, a menționat, printre altele, și referendumul din 2 februarie 2014, ca un eveniment care i-a solidarizat pe găgăuzi (de partea Moscovei, împotriva Republicii Moldova). Ea a vorbit și despre sarcina găgăuzilor de a „construi o Găgăuzie prosperă puternică, având dreptul la statalitate și autonomie politică”.

Tonul conciliant, natura pragmatică a acțiunilor sale nu cadrează cu simbolistica „Republicii Găgăuze”. Nu se poate crede cuvintelor despre unitatea Republicii Moldova, despre necesitatea dialogului, dacă cel care le pronunță flutură steagul separatist. Ceva e în neregulă, e fals, cineva e duplicitar, dacă Autonomia Găgăuză este o continuare a cauzei fondatorilor „Republicii Găgăuze”, după cum s-a exprimat Irina Vlah. În aceste condiții, ne putem aștepta în orice moment ca drumurile Chișinăului și Comratului să se despartă.

De ce a acceptat premierul Valeriu Streleț acest joc al fățărniciei, al duplicității, organizat de liderii de la Comrat? Una e să fii realist și alta e să stai la masă cu orice „realitate”. În discursul său, Streleț a menționat că a venit la Comrat pentru a le spune găgăuzilor că e timpul să tragă o linie, să nu trăiască doar „cu trecutul”, cu „idei false și mituri”. „Haideți să construim împreună viitorul”, a punctat el, menționând că „barca” Republicii Moldova „nu poate pluti în câteva direcții, concomitent”. E un mesaj corect și folositor tuturor cetățenilor noștri. Dar e simptomatic faptul că premierul n-a rostit la Comrat sintagmele „limba română” și „integrare europeană”. S-a temut să strice „sărbătoarea”?