Nicolae Negru // Prezența la vot, indicatorul speranței reînnoite

Dacă e să credem unor sondaje, jocurile electorale sunt făcute, doar doi-trei concurenți au șanse de acces în Parlament, iar participarea celorlalți, mulți, e inutilă. Acesta e și mesajul unor simpatizanți ai PAS.

De precizat că sondajele efectuate de unele instituții, pe care le suspectăm că sunt apropiate socialiștilor, publică rezultate ce diferă mult de rezultatele caselor de sondaje, pe care le considerăm aflate în serviciul PAS. În primul caz, PAS câștigă puțin în fața blocului PCRM-PSRM, în cel de-al doilea, partidul Maiei Sandu îi bate de sine stătăor pe toți concurenții electorali și obține majoritatea absolută de mandate parlamentare.

În timp ce sociologii socialiști acordă niște șanse de trecere în Parlament și altor partide proeuropene și unioniste, sociologii pasiști plasează pe poziții trecătoare, în afară de PAS și PCRM-PSRM, doar unele partide de stânga. E un mod de încurajare și descurajare a alegătorilor partidelor respective.

Coform ultimului sondaj, alegătorii de dreapta sau, mai corect, de orientare geopolitică proeuropeană și proromânească - cel mai fragmentat segment până nu demult - ar manifesta o neașteptată cvasiunanimitate în preferințele lor politice, concentrându-și intențiile de vot spre un singur partid, pe când alegătorii de stânga, adepți ai cursului proestic, dezamăgiți de socialiști, au de gând să trimită în Parlament, nu una, cum ne-au obișnuit până acum, ci două sau poate chiar trei formațiuni politice.

Posibil, această „claritate” pe care, din exces de zel, o insuflă alegătorilor sondajele de opinie îi va determina pe unii cetățeni să voteze „util”, să nu-și „irosească” votul pe alte partide, decât PAS și blocul electoral comunist-socialist. Pe de cealaltă parte, e posibil și efectul renunțării la vot, pentru cei care, din anumite motive, nu au încredere în echipa Maiei Sandu. Or, prezența slabă la vot din partea dreaptă îi va avantaja pe concurenții de stânga, unde oferta „trecătoare” pare să fie mai mare, dacă, firește, nu avem dubii față de calitatea sondajelor.

Descurajarea electoratului proeuropean și proromânesc prin promovarea unei singure oferte „sigure” e greșită, căci, matematicește vorbind, orice abandon va fi în folosul blocului Voronin-Dodon. Mai bine cei de dreapta să meargă să voteze un partid de dreapta, căruia sondajele nu îi dau șanse, decât să nu meargă la secțiile de votare. Dacă nu poți vota cu PAS, din anumite motive principiale, votează cu altcineva, dar votează. În aceste alegeri, votul util se schimbă, ia altă formă. E util orice vot pentru lista de candidați în care ai încredere.

Într-adevăr, există riscul demotivării unor alegători, dacă lucrurile se prezintă ca și cum PAS învinge ușor, fără ajutorul nimănui, având asigurată majoritatea absolută a mandatelor. Prezența la vot e și o problemă în sine, care s-a acutizat cu timpul, și neglijarea ei ar putea avea consecințe neplăcute. Iată cum au participat alegătorii din Republica Moldova la alegerile parlamentare de până acum: 1994 – 79,31%, 1998 – 69,12%, 2001 – 67,52%, 2005 – 64,84%, 2009 – 58,77%, 2010 – 63,37%, 2014 – 57,28%, 2019 - 50,57%.

De menționat o înviorare a interesului pentru lupta politică după evenimentele din 7 aprilie 2009, ca apoi acesta să scadă din nou foarte repede. Nu rezultatul PAS, care poate fi consecința unei schimbări de preferințe pe dreapta și centru, ci rata participării la alegeri va fi indicatorul unei speranțe reînnoite.