Nicolae Negru // Petru Bogatu, despre restabilirea imperiului sovietic, neutralitate, geopolitică și Unire

Semne diacritice

Publicația digitală a conservatorilor români „În Linie Dreaptă” (ILD) a adus în atenția cititorilor săi „previziunile și avertismentele lui Petru Bogatu despre Rusia”, pe care regretatul nostru coleg și prieten le-a făcut pe parcursul anilor pentru presa de la Chișinău.

Gestul redacției ILD nu e doar formal sau sentimental, legat de data dispariției subite a unui talentat, ilustru jurnalist și autor basarabean, adept al conservatorismului, a cărui lipsă se resimte acut în publicistica de azi. Selecția fragmentelor publicate ne convinge că ceea ce spunea Petru Bogatu cu mult timp în urmă se confirmă, rămâne valabil peste ani, demonstrând luciditatea, profunzimea și competența analizelor sale. Politicienii de pe ambele maluri ale Prutului care nu le-au acordat atenția cuvenită la timpul respectiv ar fi bine să-și corecteze greșeala cât mai este posibil.

„Restabilirea imperiului sovietic, înainte de a fi un caz psihiatric, este totuși un obiectiv politic”, iar cei care fac „bășcălie pe seama acestor planuri, susținând că filipicele revanșarde și antioccidentale ale unor politicieni exaltați de la Moscova și Minsk n-ar trebui luate în serios” sunt pur și simplu „depășiți de evenimente”, avertiza Petru Bogatu, în ediția din 23 aprilie 1999 a ziarului Țara, când steaua lui Putin abia se arăta la orizont. „…Regimul Putin a demonstrat, în repetate rânduri, că este răzbunător și nu uită nimic”, constata Bogatu peste zece ani, întrebându-se: „Putin ne pregătește o lovitură de stat?”. (23 mai 2010, Radio Vocea Basarabiei)

Brusca și ciudata activizare a separatiștilor găgăuzi, la începutul anului 2014, nu s-a produs fără implicarea Kremlinului, evenimentele din Autonomia Găgăuză au precedat, din punctul de vedere al lui Petru Bogatu, „referendumul” de ocupare a Crimeii. Intuiția lui politică nu a dat greș. „Noi vom ciopârți Moldova, începând cu Găgăuzia, apoi ne vom îndrepta spre Bălți... ”, amenința, în 2012, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, își amintește Jennifer Brush, șefa Misiunii OSCE în Republica Moldova (2012-2014), într-un interviu recent pentru Radio Europa Liberă.

„Referendumul nepedepsit riscă să provoace o reacție în lanț”, scria Petru Bogatu, în Ziarul NAȚIONAL, la 3 februarie 2014. „Să nu-mi spuneți însă că un gest de condamnare a Kremlinului îl va înfuria pe Putin. Că nu trebuie să repetăm greșeala lui Saakașvili a cărui gură mare ar fi provocat invazia Rusiei din august 2008. Moscova acționează împotriva noastră pornind de la propriile planuri, nu în funcție de capul plecat sau nu al Chișinăului. Putin n-are nevoie de pretexte ca să te lovească sub centură sau chiar în moalele capului”.

Modul în care Rusia a invadat Ucraina, peste opt ani, pentru a o „demilitariza” și o „denazifica”, ilustrează o dată în plus spusele sale. „Scutul” neutralității este o iluzie, le-a răspuns Petru Bogatu politicienilor care credeau, din naivitate sau făcând jocul Rusiei, că Republica Moldova nu va păți ca Ucraina. „Statutul de neutralitate, de exemplu, și-a dovedit ineficiența. Din contra, evenimentele din Ucraina demonstrează că pretinsa neutralitate face orice țară din fostul bloc sovietic vulnerabilă în fața unei eventuale agresiuni ruse, de aceea poate am avea nevoie de asigurări, de tratate bilaterale, pentru a ne proteja...”. (Radio Europa Liberă, 8 aprilie 2014)

Înaintea altor publiciști de la Chișinău sau București, Petru Bogatu a prezis că viitorul nu îi oferă Republicii Moldova decât două opțiuni: „Unirea cu România sau realipirea la Rusia”. Și că problema identitară nu se rezolvă pe calea moldovenismului vulgar. „Bucățile dintr-o țară care au fost colonizate de o putere străină nu produc o cultură nouă, deosebită de cea originară. Și comuniștii din RDG pretindeau că în Germania răsăriteană s-ar fi constituit o altă națiune. Istoria a râs de ei. Așa va proceda ea și cu exponenții moldovenismului vulgar de la noi. Unii dintre aceștia, simțind asta, încep să se dezmeticească”. (Jurnal de Chișinău, 1 decembrie 2009).

Și eforturile de constituire a „națiunii civice moldovenești”, eludând românismul ca modalitate de consolidare și salvare a independenței Republicii Moldova, ar putea suferi eșec. „Națiunea civică…, ca s-o spunem pe șleau, este o invenție teoretică fără nicio legătură cu practica. Avem de a face cu un enunț abstract și postmodernist al unor cercuri progresiste sau neomarxiste care urmăresc crearea unei utopii cosmopolite și supranaționale debarasate de tradiție și originile creștine ale civilizației occidentale. Națiune, popor, ethnos.

Deși este utilizat în discuțiile politice, termenul „națiune civică” lasă loc de multiple interpretări în toată lumea. Unele state, precum Spania, Italia sau Grecia fac diferența între națiune și popor. Altele, ca Polonia și Slovacia, de exemplu, deși au specificat în Constituție că emană de la națiunea civică, sunt de fapt construite cu precădere pe elementul etnocultural.

Mai pe scurt, „națiune civică”, oricum ai întoarce-o, nu există în realitate. RFG acceptă ideea de „popor” care poate locui nu doar în interiorul granițelor Germaniei, ci și în afara lor, ignorând sintagma „națiune civică”. (deschide.md, 3 septembrie 2019)

În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, par naive și amuzante, până la un punct, încercările unor politicieni de a face abstracție de geopolitică. „Până la urmă, orice sufragiu popular, ca și întreaga luptă politică în Republica Moldova, are o miză geopolitică, scria Petru Bogatu, cu cinci ani în urmă. - Ne place sau nu, așa a fost și așa va fi atâta timp cât va exista primejdia unei revanșe ruse. Europenizarea, combaterea corupției și lupta pentru o justiție independentă nu pot fi concepute în afara contextului geopolitic, deoarece fără modelul occidental și principiile democrației liberale nu există stat de drept”. (deschide.md, 20 noiembrie 2017)