„Malul stâng întreabă malul drept”

Semne diacritice

În această săptămână, fiind plecat din Chișinău, am ratat două lansări de carte, la Biblioteca B.P. Hasdeu, Malul stâng întreabă malul drept,apărută la Editura Junimea din Iași, semnată de Irina Nechit, și la Librăria din Centru - Dați totul la o parte ca să văd, poezii, inclusiv inedite, de Eugen Cioclea, tipărite de Editura Cartier.

Malul stâng al Nistrului sau al Prutului pune întrebări malului opus? – m-am întrebat intrigat de titlul primei cărți (pe cea de-a doua abia urmează să o procur). Răspunsul îl găsim imediat cum parcurgem sumarul. Irina Nechit, în ipostaza de poetă, dramaturgă și jurnalistă culturală cu experiență, adresează întrebări din partea noastră unui număr impunător de persoane, peste patruzeci la număr, de pe malul drept al Prutului.

Printre aceștia sunt Principesa Moştenitoare Margareta și Principele Radu ai României, scriitorul, eseistul Dan C. Mihăilescu, poeta Ileana Mălăncioiu, Teodor Baconschi, scriitor, diplomat, ex-ministru de Externe al României, Alex. Ștefănescu, Eugen Negrici, critic, istoric literar, profesor la Universitatea Bucureşti, Horia-Roman Patapievici, scriitor, filosof şi eseist, ex-preşedinte al Institutului Cultural Român, Ion Caramitru, director al Teatrului Național din București, președinte al UNITER, Ştefan Oprea, critic de teatru și film, Iași, regizorul Cristian Hadji-Culea, director general al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, Magda Cârneci, poetă, prozatoare, eseistă, președintă a PEN Club România, poetul George Vulturescu, Satu Mare, scriitorul Florin Iaru, București, Al. Cistelecan, critic literar, profesor universitar, Târgu Mureș, Ioan Es. Pop, poet, publicist, poetul Radu Vancu, Sibiu, poetul Claudiu Komartin, violonistul Alexandru Tomescu, …

Dincolo de pretextele obișnuite sau mai puțin obișnuite ale interviurilor, dincolo de cunoașterea unor persoane extraordinare, de prim rang, ale culturii, literaturii române, linia dominantă a discuțiilor purtate de-a lungul a nouă ani este relația personală și, când e cazul, instituțională cu Basarabia, cu românii basarabeni. Pornind discuția de la diferite evenimente literare, teatrale etc., autoarea ajunge neapărat la tema „Prutului”, vrea să știe cum suntem văzuți noi, cei de pe malul stâng, de cei de pe malul drept.

Cartea reflectă niște imagini ale României artistice de azi, dar și imaginea românilor din Republica Moldova în conștiința României artistice. Și, trebuie să constatăm, aceasta nu e întotdeauna măgulitoare. Există interes natural pentru malul stâng, dar viața merge înainte, nu se oprește din cauza că basarabenii încă nu s-au trezit bine, încă nu s-au lămurit cine sunt și încotro se îndreaptă. Chipul malului stâng, chiar și atunci când e privit cu bunăvoință și mult drag, e încă în ceață, arată confuz, contradictoriu și nu inspiră întotdeauna încredere („al cui agent este?”), chiar în pofida optimismului că „într-o zi, România se va ridica reîntregită”. În cazul dat, subiectivismul sincer al răspunsurilor e o valoare în sine, ca o garanție a autenticității.

Irina Nechit nu ezită să pună degetul pe rană, să insiste asupra unor nuanțe clarificatoare. Modul ei de a întreba este de cele mai multe ori direct, de o ingenuitate căreia nu-i scapă esența, complexitatea problemei abordate. „Unde și când ați învățat limba română?” – o întreabă ea pe Principesa Margareta, iar pe criticul și istoricul literar Alex. Ștefănescu îl provoacă să se „justifice” de ce scrie accesibil.

Printre cei de pe malul drept, întâlnim și câțiva basarabeni, - actorul și regizorul Ion Sapdaru, scriitoarea Liliana Corobca, jurnalista Eugenia Guzun, istoricul de artă Vladimir Bulat, stabiliți în România după 1991, pe care îi citim cu interes. Privindu-ne de dincolo, ei nu par entuziasmați de ce văd, noi nu învățăm din propria noastră experiență. „Republica Moldova va fi cu România sau nu va mai fi”, ne spune Ion Sapdaru, devenit faimos la Iași.De la distanță, se știe, unele lucruri se văd mai bine.