Stiri
Nicolae Negru // Falimentul politicii „echilibrate” a lui Lukașenko și lecția de învățat pentru imitatorul său Dodon
Politică
27.01.2020
09:21
5377


O noutate incredibilă de săptămâna trecută, rămasă fără ecou în presa noastră: Belarus importă petrol din Norvegia, fiindcă Rusia nu îl mai furnizează la prețul de mai înainte, decât dacă Minskul semnează un „program de acțiune privind realizarea prevederilor acordului de creare a Uniunii Statale Rusia-Belarus”, constituite în 1999.
Putin sătul de prietenie sterilă
Putin s-a săturat de declarațiile sterile de prietenie și loialitate ale lui Lukașenko, punându-i condiția să-și demonstreze cuvintele prin fapte. „Programul de acțiune” propus Minskului prevede o integrare mai strânsă a economiei belaruse în cea rusă prin politici comune în domeniul „economic, agrar, industrial, tarifar și vamal”. Însă planurile Moscovei nu se opresc aici.
Rusia, conform spuselor ex-premierului Dmitri Medvedev, își dorește crearea unei monede comune, a unui sistem judecătoresc și vamal comun, iar aceasta se va solda în mod inevitabil cu o reducere parțială a suveranțității Belarusului.
Cu alte cuvinte, pentru gazele și petrolul mai ieftine decât pe piața mondială, Minskul trebuie să plătească politic, acceptând formarea unor structuri supranaționale care îi vor limita independența.
Belarușii își vor strânge cureaua
Putin și Lukașenko s-au întâlnit de două ori, la 8 și 20 decembrie, ca să semneze documentul privind condițiile și principiile de integrare economică, dar fără niciun rezultat. Cauzele concrete ale eșecului nu au fost anunțate, însă e limpede că Lukașenko nu e pregătit să renunțe la suveranitatea și independența Belarusului în schimbul unor favoruri economice din partea Rusiei „frățești”. Mesajul său e că belarușii își vor strânge cureaua, dar nu vor ceda în fața presiunilor Moscovei.
El le-a dat asigurări deputaților belaruși că Belarusul nu va intra în componența Rusiei și că nu poartă discuții privind crearea unui parlament comun. Însă este evident că politica lui externă „echilibrată” între Est și Vest a dat chix, a intrat în impas, spațiul său de manevră fiind limitat, din cauza dependenței economice și financiare foarte mari a Belarusului față de Rusia. Faptul că Moscova nu plătește Minskului pentru cele două baze militare rusești de pe teritoriul belarus, rămase după dezintegrarea URSS, e o ilustrație în plus a „perversiunii” relațiilor ruso-belaruse de până acum.
Împrumuturile politice ale Moscovei
Prin prețurile ieftine la petrol și gaze naturale, Moscova subvenționează indirect Belarusul în proproție de 12% din PIB, conform datelor FMI, citate de DW. O treime din exporturile belaruse în UE reprezintă produsele petroliere și depind iarăși de Rusia. Aproape 40 la sută din exporturile belaruse merg spre Rusia, care este și principalul creditor al Belarusului, fiindcă Minskul a renunțat la împrumuturile FMI.
La finele anului 2018, FR deținea 37,6% (7,9 miliarde de dolari) din datoria publică a Belarusului, scrie DW, cu referire la Ecaterina Bornukova, directorul Centrului de cercetări economice BEROC.
Fiindcă nu reușește să întoarcă la timp împrumuturile, Belarusul se vede nevoit să refinanțeze în fiecare an până la 75% din datorii, intrând asfel într-o dependență și mai mare față de creditele Rusiei. În vara anului trecut, Minskul a întâmpinat dificultăți la obținerea unui împrumut nou de 600 de milioane de dolari, Moscova punând condiții politice, și Lukașenko s-a văzut nevoit să schimbe creditorul, împrumutând 500 de milioane de dolari de la China.
Iluzia lui Lukașenko
Putin nu mai are răbdare să „integreze” Belarusul, însă ar vrea ca încorporarea „statului frățesc” să arate decent, ca rezultat al unor acțiuni „calme și prietenoase”. Ceea ce nu înseamnă că este exclus scenariul Crimeii, dacă i se va oferi un moment potrivit. Intenția de a amenda Constituția, ca să pună capăt supremației legilor internaționale asupra celor naționale reflectă tendința tot mai puternică de izolare față de Occident, de transformare a Rusiei într-o „cetate asediată”.
Lukașenko este conștient de pericolul care vine dinspre est și a avertizat că încercarea de a încălca suveranitatea Belarusului comportă riscul unui război pe plan european, cu implicarea NATO. El își face iluzii, după ce și-a băgat capul benevol în gura leului.
Consecințele războiului economic ruso-belarus ar putea fi dramatice nu numai pentru economia și bunăstarea belarușilor, dar și pentru cariera politică a lui Lukașenko. Alegerile prezidențiale din Belarus îi pot oferi Moscovei șanse de a influența rezultatele în folosul său.
Dodon, pe urmele „tătucului” belarus
Pornind Republica Moldova pe calea politicii „echilibrate” între „Lisabona și Vladivostok”, dispus să renunțe la programul FMI și să împrumute bani de la Moscova, care acordă doar împrumuturi politice, să construiască aeroporturi pe bani rusești, Dodon (cu premierul său de buzunar, Ion Chicu) merge în mod evident pe urmele lui Lukașenko, este un jalnic imitator al „tătucului” belarus. Și finalul va fi același.
O dependență mai mare de Rusia este primejdioasă, îi trezește Moscovei instinctele expansioniste și îi oferă pârghii de influență. „Lisabonei” nu-i pasă de noi, spre deosebire de „Vladivostok”, care are un plan și acesta, ca și în cazul Belarusului, Georgiei, Ucrainei, nu prevede consolidarea independenței și suveranității Republicii Moldova.
Putin sătul de prietenie sterilă
Putin s-a săturat de declarațiile sterile de prietenie și loialitate ale lui Lukașenko, punându-i condiția să-și demonstreze cuvintele prin fapte. „Programul de acțiune” propus Minskului prevede o integrare mai strânsă a economiei belaruse în cea rusă prin politici comune în domeniul „economic, agrar, industrial, tarifar și vamal”. Însă planurile Moscovei nu se opresc aici.
Rusia, conform spuselor ex-premierului Dmitri Medvedev, își dorește crearea unei monede comune, a unui sistem judecătoresc și vamal comun, iar aceasta se va solda în mod inevitabil cu o reducere parțială a suveranțității Belarusului.
Cu alte cuvinte, pentru gazele și petrolul mai ieftine decât pe piața mondială, Minskul trebuie să plătească politic, acceptând formarea unor structuri supranaționale care îi vor limita independența.
Belarușii își vor strânge cureaua
Putin și Lukașenko s-au întâlnit de două ori, la 8 și 20 decembrie, ca să semneze documentul privind condițiile și principiile de integrare economică, dar fără niciun rezultat. Cauzele concrete ale eșecului nu au fost anunțate, însă e limpede că Lukașenko nu e pregătit să renunțe la suveranitatea și independența Belarusului în schimbul unor favoruri economice din partea Rusiei „frățești”. Mesajul său e că belarușii își vor strânge cureaua, dar nu vor ceda în fața presiunilor Moscovei.
El le-a dat asigurări deputaților belaruși că Belarusul nu va intra în componența Rusiei și că nu poartă discuții privind crearea unui parlament comun. Însă este evident că politica lui externă „echilibrată” între Est și Vest a dat chix, a intrat în impas, spațiul său de manevră fiind limitat, din cauza dependenței economice și financiare foarte mari a Belarusului față de Rusia. Faptul că Moscova nu plătește Minskului pentru cele două baze militare rusești de pe teritoriul belarus, rămase după dezintegrarea URSS, e o ilustrație în plus a „perversiunii” relațiilor ruso-belaruse de până acum.
Împrumuturile politice ale Moscovei
Prin prețurile ieftine la petrol și gaze naturale, Moscova subvenționează indirect Belarusul în proproție de 12% din PIB, conform datelor FMI, citate de DW. O treime din exporturile belaruse în UE reprezintă produsele petroliere și depind iarăși de Rusia. Aproape 40 la sută din exporturile belaruse merg spre Rusia, care este și principalul creditor al Belarusului, fiindcă Minskul a renunțat la împrumuturile FMI.
La finele anului 2018, FR deținea 37,6% (7,9 miliarde de dolari) din datoria publică a Belarusului, scrie DW, cu referire la Ecaterina Bornukova, directorul Centrului de cercetări economice BEROC.
Fiindcă nu reușește să întoarcă la timp împrumuturile, Belarusul se vede nevoit să refinanțeze în fiecare an până la 75% din datorii, intrând asfel într-o dependență și mai mare față de creditele Rusiei. În vara anului trecut, Minskul a întâmpinat dificultăți la obținerea unui împrumut nou de 600 de milioane de dolari, Moscova punând condiții politice, și Lukașenko s-a văzut nevoit să schimbe creditorul, împrumutând 500 de milioane de dolari de la China.
Iluzia lui Lukașenko
Putin nu mai are răbdare să „integreze” Belarusul, însă ar vrea ca încorporarea „statului frățesc” să arate decent, ca rezultat al unor acțiuni „calme și prietenoase”. Ceea ce nu înseamnă că este exclus scenariul Crimeii, dacă i se va oferi un moment potrivit. Intenția de a amenda Constituția, ca să pună capăt supremației legilor internaționale asupra celor naționale reflectă tendința tot mai puternică de izolare față de Occident, de transformare a Rusiei într-o „cetate asediată”.
Lukașenko este conștient de pericolul care vine dinspre est și a avertizat că încercarea de a încălca suveranitatea Belarusului comportă riscul unui război pe plan european, cu implicarea NATO. El își face iluzii, după ce și-a băgat capul benevol în gura leului.
Consecințele războiului economic ruso-belarus ar putea fi dramatice nu numai pentru economia și bunăstarea belarușilor, dar și pentru cariera politică a lui Lukașenko. Alegerile prezidențiale din Belarus îi pot oferi Moscovei șanse de a influența rezultatele în folosul său.
Dodon, pe urmele „tătucului” belarus
Pornind Republica Moldova pe calea politicii „echilibrate” între „Lisabona și Vladivostok”, dispus să renunțe la programul FMI și să împrumute bani de la Moscova, care acordă doar împrumuturi politice, să construiască aeroporturi pe bani rusești, Dodon (cu premierul său de buzunar, Ion Chicu) merge în mod evident pe urmele lui Lukașenko, este un jalnic imitator al „tătucului” belarus. Și finalul va fi același.
O dependență mai mare de Rusia este primejdioasă, îi trezește Moscovei instinctele expansioniste și îi oferă pârghii de influență. „Lisabonei” nu-i pasă de noi, spre deosebire de „Vladivostok”, care are un plan și acesta, ca și în cazul Belarusului, Georgiei, Ucrainei, nu prevede consolidarea independenței și suveranității Republicii Moldova.
Stiri relevante
16.04.2025
14:43
2401
Nicolae Negru, despre vizita-fulger la Chișinău a secretarului general al NATO, Mark Rutte: „A vrut să afle cum se vede APĂRAREA Ucrainei din spatele ei. Mă miră că „pacifiștii” noștri nu au reacționat”
30.12.2024
09:11
39197
Nicolae Negru // Anul politic 2024, în câteva linii
27.12.2024
09:10
31982
Nicolae Negru // Maia Sandu, al doilea mandat
23.12.2024
09:14
15392
Nicolae Negru // Perspectiva unui PSDE „aurit”
20.12.2024
09:13
15634
Nicolae Negru // O carte ca eveniment politic
16.12.2024
09:14
16351
Nicolae Negru // Delirul imperial înainte de armistițiu?
13.12.2024
09:14
16701
Nicolae Negru // Transnistria, ca un cartof fierbinte (sau geamantan fără toartă) sau de ce nu era cazul să fie demis Guvernul
09.12.2024
09:12
17129
Nicolae Negru // Și Ilan Șor era pentru Georgescu
06.12.2024
09:13
16843
Nicolae Negru // Să salvăm România!
02.12.2024
09:11
16838
Nicolae Negru // Perspectiva României arată mai bine
29.11.2024
09:05
16739
Nicolae Negru // Bun pentru România, bun și pentru Republica Moldova, și viceversa
25.11.2024
09:14
5310
Nicolae Negru // Fantoma trecutului promite schimbarea prezentului
























Top stiri
01.07.2025
22:45
356
Germania reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova: „O adevărată îmbogățire pentru UE”
01.07.2025
21:32
505
Macron și Putin reiau dialogul: două ore de discuții telefonice despre Ucraina și programul nuclear iranian, după un an de tăcere
01.07.2025
21:28
408
Maia Sandu și ministrul german de Externe discută consolidarea parteneriatului și susținerea parcursului european al Moldovei la Chișinău
01.07.2025
21:10
440
"Eroare de identitate: Pantera misterioasă semnalată în România era de fapt un câine mare, spun experții bulgari"
01.07.2025
20:50
394
Germania sprijină Moldova cu 5,5 milioane de euro pentru combaterea dezinformării și integrarea europeană
01.07.2025
20:35
419
Un nou val de represiune în Georgia: lider al opoziției condamnat la închisoare în ciuda apelurilor internaționale
01.07.2025
20:33
372
Vremea se încălzește: Ce ne aduce ziua de 2 iulie 2025 în Republica Moldova
01.07.2025
18:47
506
Atac cu drone la uzina militară Kupol din Rusia: trei morți și zeci de răniți în urma unei lovituri ucrainene
01.07.2025
18:31
606
Timur Ivanov, condamnat la 13 ani de închisoare pentru corupție: detalii despre scandalul care zguduie Ministerul Apărării din Rusia
01.07.2025
17:49
442
NATO sprijină Moldova în fața provocărilor, respectând neutralitatea țării
01.07.2025
16:57
375
Moldova își consolidează angajamentele în agricultură la Conferința FAO de la Roma
01.07.2025
15:29
512
Polonia introduce controale la frontierele cu Germania și Lituania pentru a gestiona migrația ilegală
01.07.2025
15:17
490
Nouă ani de la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană: progresul Moldovei spre integrarea europeană
01.07.2025
14:22
759
Rusia afirmă controlul total asupra regiunii Luhansk, conform unui oficial prorus
01.07.2025
12:59
537
Moldova devine pionier în reformele energetice la forumul internațional din Antalya
01.07.2025
12:40
916
PAS solicită demisia lui Veaceslav Buț, acuzat de corupție și legături scandaloase în anturajul lui Ion Ceban
01.07.2025
11:03
451
Cercetătorii INCAAMV, distinși cu medalii la Iași pentru inovații remarcabile în agricultură
01.07.2025
10:01
451
Cod galben de incendii: 27.06.2025 - 03.07.2025
01.07.2025
09:39
631
Judecătoria Fălești: Doi ani de închisoare pentru bărbatul care a încălcat ordonanța de protecție împotriva violenței în familie
01.07.2025
09:34
451
Programul FCA: 81 de afaceri agricole sprijinite cu 88,58 milioane de lei în patru luni
01.07.2025
07:36
636
Zelenski impulsionează producția ucraineană de drone: Focalizare pe modele interceptoare și de atac pe distanțe lungi
01.07.2025
06:45
610
Confuzie în Gaza: Armata israeliană investighează incidentele tragice de lângă centrele de ajutor umanitar
30.06.2025
22:58
745
Tragedie în Fâșia Gaza: 27 de morți în urma atacurilor israeliene și evacuări masive în nordul enclavei
30.06.2025
21:39
853
Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, se întâlnește cu transportatorii pentru a discuta reforma legată de monitorizarea prin GPS
30.06.2025
21:05
776
Vara aduce schimbări la 1 iulie 2025: scădere de temperatură și cer senin


















































Actualitate
Parteneri
Descoperă
Social




Punct de vedere NAȚIONAL
Sondaj
Prietenii noștri