Nicolae Negru // Deznodământ rapid sau blocaj

Semne diacritice

Două știri de la sfârșitul săptămânii reflectă natura nesănătoasă a politicii de pe Bâc. Prima e că deputatul socialist Ștefan Gațcan a părăsit Republica Moldova, cu ajutorul Serviciului Protecție și Pază de Stat, la indicația lui Dodon, iar a doua e că Parlamentul se va convoca luni în plen, într-o nouă încercare a Guvernului Chicu de a-și angaja răspunderea pentru o nouă rectificare a bugetului, după eșecurile de joi și vineri, când opoziția a boicotat ședințele Legislativului.

Vă puteți imagina, stimați cititori, ca șeful unui stat adevărat să le organizeze cetățenilor săi fuga peste hotare, în loc să le asigure protecția la ei acasă? Un asemenea președinte ar provoca indignarea și disprețul general, s-ar face de râs și i s-ar cere imediat demisia, fiindcă ar proba astfel că este nefuncțional, decorativ, împreună cu statul pe care îl reprezintă. Securitatea cetățeanului, protecția sa este una dintre funcțiile de bază ale unui stat.

„Dacă există riscuri pentru viață, eu am ajutat și procurori, și judecători, au mai fost cazuri, i-am oferit securitate pentru a ieși din țară, unde și cum a mers mai departe nu mă interesează”, s-a lăudat Dodon. Dar ar trebui să-l intereseze, căci, conform articolului 18 al Constituției, „(1) Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de protecţia statului atât în ţară, cât şi în străinătate”.

Dodon nu are simțul ridicolului și nici al demnității. Abordând Constituția în mod selectiv, în funcție de preferințele personale, uzurpând funcții care nu îi aparțin și ignorându-le pe cele care e obligat să le îndeplinească, el încearcă în același timp să inițieze un proces de revizuire a Legii fundamentale, pentru a o ajusta la modelul rusesc de guvernare. Actualul președinte se visează un Putin sau un Lukașenko al Republicii Moldova. Intențiile sale de „modernizare” a SPPS ascund, în opinia deputatului Iurie Reniță, dorința de a avea la dispoziția sa „un batalion militarizat” cu atribuții nelimitate.

Cea de-a doua știre de asemenea e legată de fuga deputatului Gațcan. În condițiile în care PSRM și PD nu mai dispun de majoritatea parlamentară, ar fi firesc (și patriotic) ca guvernul „infirm” al lui Chicu să-și dea demisia, ca să facă loc unui nou guvern cu sprijin politic deplin. Insistența cu care se forțează rectificarea bugetului prin angajarea de răspundere a Guvernului Chicu, evitându-se discutarea proiectelor, cu evidentă încărcătură electorală, în Parlament, este o manevră abuzivă, care denotă cramponare de fotolii și lipsă de respect față de opoziția parlamentară.

Aceasta poate provoca un deznodământ rapid sau, dimpotrivă, intrarea într-un blocaj de trei luni a activității Parlamentului, dacă niciun deputat PD sau PSRM nu va mai migra spre alte fracțiuni, iar PAS va refuza în continuare să le recunoască deputaților din Partidul Șor calitatea de deputați. Dodon ar prefera cu siguranță cea de-a doua variantă. Atunci el ar deveni stăpânul deplin al Republicii Moldova și ar organiza alegerile prezidențiale și parlamentare anticipate după placul bunul său plac.