Moldova intră în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic: ce măsuri intră în vigoare din 26 septembrie

Republica Moldova va intra, începând cu 26 septembrie 2026, în stare de urgență la nivel național în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Parlamentul a aprobat instituirea regimului special pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și carburanți, dar și al deficitului hidrologic persistent de pe râurile Nistru și Prut.

Autoritățile precizează că, în acest moment, Republica Moldova dispune de energie, carburanți și apă. Totuși, riscurile legate de aprovizionare s-au amplificat. Starea de urgență va permite intervenții mai rapide pentru prevenirea unor eventuale întreruperi și pentru protejarea populației și a infrastructurii critice.

În sectorul energetic, aproximativ 59% din necesarul de energie electrică pentru sezonul rece urmează să fie acoperit din import. În orele de vârf, necesarul de import este estimat la 400–450 MW, în timp ce capacitatea comercială garantată ajunge la aproximativ 360 MW. Diferența ar putea fi acoperită prin capacități suplimentare disponibile în regiune, însă autoritatile consideră necesare mecanisme de intervenție rapidă pentru situațiile neprevăzute.

În cazul gazelor naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Potrivit Comisiei Naționale de Management al Crizelor (CNMC), riscul actual este în principal unul financiar, în contextul creșterii prețurilor internaționale și al necesității de completare a stocurilor obligatorii.

Piața carburanților rămâne, de asemenea, monitorizată. La începutul lunii august, Republica Moldova avea stocuri de motorină pentru aproximativ 3,5 zile, iar 109 stații raportau lipsa produsului la pompă. În prezent, stocurile sunt estimate pentru circa 10 zile, în timp ce numărul stațiilor care semnalează lipsuri a scăzut la mai puțin de șapte.

Măsuri pentru securitatea energetică

Potrivit Deciziei nr. 8 a Comisiei Naționale de Management al Crizelor, spitalele, serviciile de urgență și infrastructura critică, inclusiv stațiile de captare și pompare a apei potabile și unitățile de termoficare, vor avea prioritate la alimentarea cu energie electrică.

În intervalul 18:00–22:00, capacitățile de interconexiune disponibile pentru export vor fi setate la zero. Excepție va face furnizorul căruia i-a fost impusă obligația de serviciu public. Dacă va apărea un deficit care nu poate fi acoperit prin achiziții comerciale, Republica Moldova va putea solicita energie de urgență de la operatorii de transport din țările vecine. Aceasta va fi o măsură de ultim resort.

Centralele electrice de termoficare vor putea majora, în limitele posibilităților tehnice, producția de energie electrică. În același timp, pe durata stării de urgență vor fi simplificate anumite proceduri pentru dezvoltarea capacităților de producere și stocare a energiei. Măsura vizează inclusiv instalațiile fotovoltaice și eoliene dotate cu baterii de stocare.

Autoritățile publice centrale și locale vor trebui să reducă cu cel puțin 20% consumul instituțional de carburanți față de perioada similară a anului trecut. De asemenea, consumul de energie electrică pentru iluminatul public trebuie diminuat cu cel puțin 50%. Vor exista excepții în situațiile în care este necesară asigurarea funcționării infrastructurii critice și a serviciilor esențiale.

În clădirile publice și comerciale, iluminatul interior urmează să fie redus cu cel puțin 30%, acolo unde acest lucru este posibil. Fântânile arteziene, vitrinele și iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar vor fi deconectate. Întreprinderile cu procese de producție energofage vor trebui să-și organizeze activitatea astfel încât operațiunile cu cel mai mare consum de energie să se desfășoare în afara intervalelor de vârf 06:00–09:00 și 18:00–22:00.

Stocurile de carburanți, protejate prin măsuri speciale

Pentru menținerea stocurilor interne de carburanți, exportul și reexportul produselor petroliere standard din Portul Internațional Liber Giurgiulești va fi permis numai dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină. Se vor aplica excepțiile prevăzute în decizie.

Transporturile terestre care introduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de o bandă de acces dedicată la punctele de trecere a frontierei. Transporturile feroviare de produse petroliere vor avea prioritate la circulație și manevră pe rețeaua națională.

La stațiile de alimentare, motorina comercializată în recipiente pentru consum va putea fi cumpărată în cantitate de cel mult 40 de litri. Pentru recipientele mobile specializate, destinate alimentării tehnicii agricole, limita va fi de 100 de litri.

Decizia mai prevede că, atât timp cât stațiile dispun de motorină standard, aceasta trebuie comercializată la prețul reglementat. Alte tipuri de produse petroliere principale vor putea fi vândute după epuizarea stocurilor de produse standard.

Restricții pentru utilizarea apei

În sectorul hidrologic, autoritățile constată un deficit persistent pe Nistru și Prut. Scăderea nivelurilor și a debitelor poate afecta captarea apei și, implicit, alimentarea populației.

Resursele disponibile vor fi utilizate cu prioritate pentru alimentarea populației cu apă potabilă și pentru necesitățile sanitare. Vor avea prioritate, de asemenea, spitalele, instituțiile sociale și de învățământ, serviciile de urgență și alte obiective de importanță critică.

Înainte de începerea sezonului de încălzire va fi asigurată și apa necesară pentru completarea circuitelor sistemelor centralizate de termoficare, inclusiv pentru CET Chișinău și CET-Nord din Bălți.

Pe durata stării de urgență va fi sistată funcționarea stațiilor de captare a apei din Nistru și Prut destinate irigării.

Totodată, va fi interzisă utilizarea apei potabile din sistemele publice sau captarea apei din surse de suprafață pentru irigarea gazoanelor și a spațiilor verzi ornamentale. Interdicția se va aplica și în cazul spălării străzilor, trotuarelor, curților, fațadelor și acoperișurilor, precum și pentru umplerea sau completarea piscinelor, bazinelor recreative, fântânilor arteziene și iazurilor ornamentale. Restricțiile vor fi valabile indiferent de intervalul orar.

Operatorii serviciilor publice de alimentare cu apă vor trebui să elaboreze planuri de continuitate pentru scenarii în care disponibilitatea sursei scade cu 10%, 20% sau 30%. Planurile trebuie să stabilească inclusiv consumurile care vor fi limitate, sursele alternative și instituțiile care vor beneficia de aprovizionare cu prioritate.

Dacă scăderea nivelului sau a debitului va afecta funcționarea captărilor și alimentarea populației, va fi activată aprovizionarea mobilă cu apă. Prioritate vor avea instituțiile medicale, centrele de asistență socială rezidențială, școlile, serviciile de urgență și populația din localitățile afectate.

Pentru situații de deficit sever sunt pregătite cinci unități de pompare de mare capacitate. Acestea au fost eliberate din rezerva de stat și transmise S.A. „Apă-Canal Chișinău”. De asemenea, vor putea fi conectate și puse în funcțiune sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă care au fost verificate.

Potrivit CNMC, deciziile adoptate urmăresc prevenirea penuriilor și a întreruperilor, precum și menținerea alimentării cu energie, căldură, apă și carburanți. Măsurile au și scopul de a asigura funcționarea serviciilor esențiale.

Ministerul Energiei este responsabil de managementul răspunsului la criză în sectorul energetic, iar Ministerul Mediului coordonează acțiunile din sectorul hidrologic. Centrul Național de Management al Crizelor asigură coordonarea strategică și monitorizarea situației la nivel național.

Măsurile prevăzute în Deciziile nr. 8 și nr. 9 ale CNMC vor intra în vigoare la 26 septembrie 2026.