De ce suferim? De oligarhie sau prostie?

Semne diacritice

Cine nu știe povestea drobului de sare de Ion Creangă? Un om se întoarse de la muncă și își găsi nevasta și soacra bocind că drobul de sare de pe horn va cădea și va ucide copilul din albie, dacă mâța se va sui pe sobă și va atinge drobul. Ascultându-le, omul se miră de prostia lor și plecă de acasă, spunând că se va întoarce numai dacă va găsi în lume prostie mai mare decât a lor.

PD „toxic” și PSRM „ecologic”

Nu aveți senzația că trăim un moment asemănător în politica noastră? Pruncul amenințat de primejdie e Blocul „ACUM”, iar drobul de sare ce stă să cadă peste el e PD. Am fi avut demult Guvern, dacă Maia Sandu și Andrei Năstase nu s-ar teme că, aliindu-se cu PD, o să o pățească și partidele lor ca PLDM și PL, care au ajuns, după ce au guvernat mulți ani împreună cu PD, să nu mai conteze în intențiile de vot ale alegătorilor. Fiți atenți, nu „greșelile” liderilor acestor partide, nu problemele de sănătate internă le-au fost fatale formațiunilor conduse de Filat și Ghimpu, ci „îmbrățișarea toxică” a PD.

Despre aceasta se vorbește la modul serios, unii comentatori pretind că salvează opoziția și democrația moldovenească, împingând Blocul „ACUM” în brațele „ecologice” ale PSRM. Că e vorba de o prostie, că e vorba de o „șmecherie”, nu contează, căci rezultatul e același. Puțini sunt cei care văd în mariajul dintre „ACUM” și PD o mișcare opusă scopurilor declarate ale deputaților acumiști, favorizând interesele Rusiei.

Obiectivul-cursă

În realitate, nu de „toxicitatea” PD se tem liderii PAS și PPDA, ci de faptul că nu vor fi înțeleși de alegători. Situația lor e comparabilă cu a liderului PPCD, nu cu a liderilor PLDM și PL. PPCD care s-a identificat cu lupta anticomunistă a suferit o „implozie”, după ce s-a îmbrățișat cu PCRM.

PAS și PPDA au fost concepute ca anti-PD, anti-Plahotniuc, mai exact. Distrugerea PD e rațiunea lor de a exista, dar și cursa în care s-au băgat de bunăvoie. Identificându-se cu lupta antioligarhică, ele nu pot guverna împreună cu PD, fără ca alegătorii să nu pună la îndoială capacitatea de a judeca a liderilor PAS și PPDA.

Au existat suficiente date care indicau că PD va supraviețui, dar Maiei Sandu și lui Andrei Năstase le plăcea prea mult ceea ce spuneau și nu țineau cont de realitate. Situația se poate repeta la alegerile viitoare, căci PD e pe linie ascendentă, se întărește.

„Contribuția” lui Plahotniuc

Ceea ce nu înseamnă că Plahotniuc întruchipează inocența politică. Vina pentru că PD a devenit un partid-paria îi aparține și impasul în care ne aflăm după alegerile din 24 februarie trebuie pus pe seama lui, în primul rând.

Plahotniuc și-a durat și el propria cursă, protejându-l pe Șor, comunicând doar cu o parte din electorat, ignorând electoratul mai educat, mai tânăr al PAS și PPDA.

Prostia din născare

Citeam nu demult un interviu, ultimul probabil, pe care l-a acordat regretatul nostru coleg Viorel Mardare. El povestea că, înainte de a i se pune diagnosticul fatal, într-o clinică germană, trăia emoții puternice, temându-se să nu aibă tuberculoză, care, totuși, e o maladie tratabilă.

La fel, s-ar putea ca boala fatală a statului nostru să nu fie cea de care ne temem, de care ni se amintește zilnic, oligarhia, statul capturat, care e o boală gravă, indiscutabil, dar tratabilă, ci incapacitatea de a ne autoguverna, de a gândi lucid. Oligarhii și state capturate mai există în Europa și în lume, dar cea mai săracă, cea mai depopulată și îmbătrânită e Republica Moldova.

Numai la noi s-a furat aproape jumătate din bugetul public, iar hoțul principal a ajuns deputat în Parlament, numai noi nu ne putem decide, ca măgarul lui Buridan, din care căpiță să ne înfruptăm, UE sau Uniunea Eurasiatică.

Liderii pe care îi alegem sunt isteți, șmecheri, lacomi, fanfaroni, dar lipsiți de viziune și înțelepciune, amețiți de putere și popularitate. Deși atât de diferiți în aparență, liderii PD, PAS și PPDA, dar și PSRM „contribuie” fiecare în parte, într-o măsură mai mare sau mai mică, la blocajul de azi. De oligarhi, la plural sau singular, putem scăpa, dar prostia din născare, se știe, leac nu are.