Nicolae Negru // De ce separatiștii vor să participe la referendum, iar unii „patrioți” nu?

Semne diacritice

Incredibil, nemaipomenit: Tiraspolul vrea să participe la referendum și îi reproșează Chișinăului că nu a deschis secții de votare dincolo de Nistru, în localitățile ocupate și controlate de regimul separatist. Vă imaginați la ce grad de furie și ură a ajuns Kremlinul, cât de mult afectează interesele Rusiei imperiale referendumul din 20 octombrie, încât liderii separatiști, care pretind că stătulețul lor nerecunoscut, parazitar, este independent, sunt forțați să se umilească în fața autorităților „statului vecin”, ca acestea să accepte suplimentarea electoratului antieuropean. E o încercare bizară: cum poate Chișinăul să deschidă secții de votare pe un teritoriu pe care nu-l controlează el, ci Rusia, care duce împotriva noastră un război hibrid, care a finanțat crearea în Republica Moldova a unei rețele de votanți la comandă? Ar fi o sinucidere (geo)politică.

În același timp, FSB și-a activat toți agenții pseudo-unioniști și pseudo-europeniști, mânându-i în lupta antireferendum, să le spună cetățenilor că nu are rost să participe, că nu e relevant sau că, în cazul unui rezultat pozitiv, Republica Moldova își va pierde „suveranitatea Constituției” și se va pomeni sub administrare străină (acest mesaj era difuzat de o „dronă” rusească, zilele trecute). Expertul în drept constituțional, profesorul Nicolae Osmochescu, a demontat aceste afirmații mincinoase. Două articole din Constituția de azi stipulează prioritatea tratatelor și normelor internaționale asupra celor naționale, dacă acestea sunt acceptate de statul moldav. Brexit-ul e un exemplu ce demonstrează că nimeni nu e ținut în UE cu forța.

Până și unii votanți ai Declarației de independență declară că vor absenta pe 20 octombrie, dacă niciunul dintre candidați nu va pleda pentru reunirea cu România. În acest caz, de ce au votat independența în 1991, de ce nu au pus atunci condiția Unirii? Au votat fiindcă șansele Unirii erau mai mari în afara URSS, decât în componența ei, nu-i așa? Azi suntem în fața dilemei să ne desprindem definitiv de Rusia, să ieșim din raza puterii sale, cât mai este posibil, cu ajutorul SUA, UE, inclus România, sau să rămânem în continuare în sfera ei de influență, riscând în orice moment o nouă ocupație și transformarea Republicii Moldova într-o gubernie rusească, într-un alt Belarus, în cel mai bun caz.

Spunând că vor sta acasă, îndemnând alegătorii să procedeze la fel, acești „patrioți” înfocați își dau arama pe față, punând semnul egalității între UE și Rusia, între Maia Sandu și Putin, între guvernarea PAS și eventuala guvernare a partidelor proruse coordonate de Șor. Intrând în UE, vom fi, cât de cât, la adăpost, e ca și cum ne-am uni, spunea recent poeta Ana Blandiana. Nu-i poți cere Maiei Sandu ceea ce nu a promis. Iar, șantajând-o, nu se câștigă nimic, decât că riscăm să rămânem în afara UE, să pierdem și relativa independență de până acum, i se dă astfel o mână de ajutor lui Putin, care investește miliarde de ruble pentru a ne ține pe loc. Resursele sale nu sunt epuizate și demersul Tiraspolului nu e singura surpriză la care trebuie să ne așteptăm.

Către cei care se tem că, intrând în UE, ne vom pierde identitatea, vom fi siliți să renunțăm la morala creștină și „valorile tradiționale”: nu vi se pare că cineva profită de faptul că nu citiți Biblia? De ce pericolul transformării războiului din Ucraina într-un război mondial, probabilitatea ca Putin să aplice arma nucleară și să declanșeze nimicirea planetei vă preocupă mai puțin decât modul cum se cuplează europenii? Să fie iubirea dintre doi bărbați sau două femei un păcat și o primejdie mai mare decât bombardarea Odesei, la o aruncătură de băț, decât uciderea a zeci de mii de ucraineni, decât distrugerea orașelor și satelor ucrainene, prădarea caselor lor? Nu e bizară, absurdă această atitudine? E creștinește să-i demonizăm pe colegii, prietenii, vecinii, frații, copiii, nepoții noștri care sunt puțin altfel decât noi? E mai creștin decât ei Putin care comite crime de război, genocid și e dat în urmărire de Tribunalul Penal Internațional de la Haga? Ion Buraga are dreptate: cele zece porunci spun să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău, să nu preacurveşti, să nu pofteşti casa aproapelui tău... , dar Decalogul nu stabilește prescripții ce țin de împreunarea a două persoane.

Către tineri: de ce vă complăceți în absenteism, în indiferență, jemanfișism, lăsând să vă hotărască soarta cei dominați de nostalgii, de reflexe condiționate de zeci de ani de ocupație și spălare pe creier, neantrenați să ia decizii raționale, strategice? Credeți că democrația, libertatea călătoriei fără vize prin Europa vă este garantată? Greșiți. Mâine ați putea să vă treziți în altă realitate. Implicați-vă, luptați, mergeți la secțiile de votare, nu-i permiteți lui Putin să vă ruineze, să vă ucidă viitorul, cum îl ucide pe al ucrainenilor.