Contemplând protestele de peste Prut

Semne diacritice

Guvernul României a adoptat, marți-seară, o Ordonanță de urgență prin care a modificat Codul penal și Codul de procedură penală în așa fel, încât mai mulți funcționari condamnați de justiția română pentru abuz în serviciu să fie amnistiați și să scape de pedeapsă. Printre aceștia figurează și politicieni importanți, cum ar fi președintele principalului partid de guvernământ, PSD, Liviu Dragnea. Se crede că spălarea imaginii propriului lider este adevăratul scop al modificărilor legislative efectuate de Guvern. Zeci de mii de români au ieșit în stradă la București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și în alte orașe pentru a protesta împotriva acestui act considerat sfidător, nerușinat, compromițător pentru statul de drept și imaginea României.

Oricare vor fi rezultatele acestor proteste, noi, cetățenii Republicii Moldova avem niște lucruri de însușit din ceea ce se întâmplă peste Prut.

1. Într-adevăr, „democrația nu crește în copaci” și nici dreptatea sau justiția. Fără implicarea cetățenilor nu pot fi obținute și nici apărate. Dacă lipsim de la vot, să ne pregătim să apărăm dreptatea în stradă.
   
2. Se poate ieși la proteste spontan, din impuls, din simplul sentiment de revoltă, fără a aștepta să fim chemați de cineva. Nu e nevoie de „organizatori” sau de „coordonatori” pentru a-ți manifesta indignarea față de faptele ticăloase ale celora care ne conduc. Nu avem nevoie de „eroi” sau „salvatori ai neamului” pentru a ne apăra de abuzul politicienilor. Noi suntem „societatea civilă”.
   
3. Să nu le permitem politicienilor să paraziteze, să profite de protestele noastre în scopuri egoiste, în interese politice înguste. Din cauza că interesul protestatarilor a fost substituit cu interesul unor persoane care și-au pus în gând să folosească protestele, legitime, justificate, pentru a ajunge la putere, din cauza că agenda socială a fost substituită cu o agendă politică (referendum și președinte „ales de popor”, „alegeri anticipate”) au suferit eșec protestele noastre de anul trecut. Singurul câștigător al acestora este Dodon și dodoniștii.
   
4. Egoismul, tupeul, nerușinarea, lăcomia unor politicieni nu are limite. E o naivitate soră cu prostia să credem promisiunilor și jurămintelor acestora. Ei vor fura, vor minți, vor abuza, vor frauda cu prima ocazie, de aceea nu trebuie în nicun caz admiși la putere.
   
5. Este naiv să așteptăm întoarcerea miliardului tocmai de la cei care au „gestionat” și au administrat Republica Moldova, sistemul bancar în perioada furtului. Este naiv să credem că hoții vor fi identificați și trași la răspundere de procurorii care s-au făcut a nu observa cum erau scoși sacii cu bani din BEM și alte bănci.
   
6. Lupta pentru statul de drept trebuie să fie permanentă. Atunci când societatea se „relaxează”, politicienii-hoți sunt la „datorie”.