Europa își construiește propriul scut: Merz și Macron lansează ideea unui pilon european în NATO și a unei descurajări nucleare comune

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a surprins sentimentul de schimbare profundă din rândul liderilor europeni la Conferinţa de securitate de la München din acest weekend, când a declarat: „Au fost depăşite unele linii peste care nu se mai poate trece înapoi”. Relaţiile transatlantice au fost tensionate în ultimul an de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, iar presiunea preşedintelui american pentru anexarea Groenlandei a amplificat serios îndoielile europenilor în privinţa angajamentului Washingtonului de a proteja continentul prin NATO.

Secretarul de stat american Marco Rubio a oferit europenilor doar o asigurare limitată în discursul său de la Conferinţa de la München. El a spus că SUA doresc să colaboreze cu Europa şi a folosit un ton mai cald decât vicepreşedintele JD Vance anul trecut, însă a criticat recentul curs politic al Europei şi nu a menţionat NATO, Rusia sau războiul Moscovei în Ucraina – teme care au deschis un decalaj vizibil între SUA şi partenerii din alianţă.

Pe măsură ce războiul din Ucraina se pregăteşte să intre în al cincilea an, iar Moscova este privită de vecinii săi europeni ca o ameninţare tot mai mare, liderii continentului afirmă tot mai deschis că vor accelera eforturile de consolidare a propriilor apărări şi vor încerca să depindă mai puţin de Statele Unite. Această strategie, cel puţin teoretic, îi apropie de poziţia lui Trump, a cărui administraţie declară că se aşteaptă ca Europa să îşi asume responsabilitatea principală pentru apărarea convenţională a continentului în anii următori, în timp ce Washingtonul va menţine umbrela nucleară şi îşi va onora angajamentele de apărare colectivă în cadrul NATO.

ESTE POSIBIL UN „PILON EUROPEAN” AL NATO?

La München, cancelarul german Friedrich Merz, preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer şi-au reafirmat angajamentul faţă de consolidarea unui „pilon european” mai puternic în interiorul NATO. Însă o apărare internă întărită este privită totodată ca un scut suplimentar împotriva lui Trump – sau a oricărui viitor lider american – care ar putea decide să nu mai apere Europa.

„Acest nou început este corect în toate circumstanţele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanţeze. Este corect atât timp cât nu ne putem garanta singuri propria noastră securitate”, a declarat Merz vineri, în cadrul conferinţei.

Într-un alt semn al îngrijorării legate de angajamentele de securitate ale SUA, Merz a anunţat că a demarat discuţii cu Macron privind o posibilă descurajare nucleară europeană. Franţa deţine singura forţă de descurajare nucleară cu adevărat independentă de pe continent, rachetele nucleare Trident ale Marii Britanii fiind fabricate şi întreţinute de Statele Unite.

Marea provocare pentru Europa şi liderii săi rămâne dacă vor putea transforma aceste declaraţii în acţiuni concrete: să cumpere şi să dezvolte noi sisteme de armament, să acopere lacunele din arsenale, inclusiv în domeniul rachetelor cu rază lungă de acţiune, şi să-şi coordoneze într-adevăr eforturile.

Până acum, semnalele sunt mixte. Îngrijorate de Rusia şi impulsionate de presiunile lui Trump, ţările europene au majorat cheltuielile pentru apărare. Anul trecut, membrii NATO au decis să ridice ţinta cheltuielilor de apărare de bază de la 2% din PIB la 3,5% din PIB, iar încă 1,5% să fie direcţionat către alte investiţii legate de securitate.

Von der Leyen a subliniat la Conferinţa de la München că cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. În paralel, statele europene formează consorţii pentru dezvoltarea unor sisteme complexe de armament. Miniştrii apărării din Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Suedia au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru avansarea lucrărilor la European Long-range Strike Approach (ELSA), un proiect pentru rachete „deep strike”.

În marja reuniunii miniştrilor apărării NATO de joi, coaliţii de ţări europene au căzut de acord să colaboreze la patru proiecte prioritare, între care apărarea împotriva rachetelor balistice şi dezvoltarea de muniţii lansate din aer.

DIFICULTĂŢI DIN CAUZA DISPUTELOR

Totuşi, unele proiecte paneuropene majore întâmpină dificultăţi serioase în faza de lansare. Viitorul programului comun franco-germano-spaniol de avioane de vânătoare FCAS se află de luni bune în suspensie, întrucât partenerii nu au ajuns la un consens privind repartizarea sarcinilor între companiile implicate.

Discuţiile privind proiectele de apărare ale Uniunii Europene sunt marcate de dispute legate de criteriile de participare: să fie rezervate strict companiilor din UE sau să fie deschise şi altor actori? Franţa rămâne cel mai vehement susţinător al principiului „cumpăraţi produse europene”, în timp ce Germania şi Ţările de Jos promovează o abordare mai deschisă.

În mijlocul acestor dezbateri din luxosul hotel Bayerischer Hof, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a readus în prim-plan realitatea brutală a războiului modern. El a fost înconjurat de ecrane uriaşe care afişau imagini şi statistici ale atacurilor ruseşti: doar luna trecută, Ucraina a fost lovită de peste 6.000 de drone şi 150 de rachete.

„În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească”, şi-a avertizat el audienţa.

O FORŢĂ NUCLEARĂ EUROPEANĂ DE DESCURAJARE?

Cancelarul german Friedrich Merz a anunţat vineri că Berlinul a început discuţii cu Franţa despre crearea unei forţe nucleare europene de descurajare, în timp ce preşedintele Emmanuel Macron a insistat că Europa trebuie să devină o veritabilă putere geopolitică, dat fiind că ameninţarea rusă nu va dispărea.

Merz, care a susţinut că regiunea trebuie să devină mai puternică pentru a-şi reseta relaţia cu Statele Unite, a cerut în discursul său de deschidere a Conferinţei de securitate de la München ca Washingtonul să „repare şi să reînvie încrederea”, într-o nouă eră periculoasă a rivalităţii marilor puteri, avertizând că SUA nu pot acţiona singure în timp ce vechea ordine globală se prăbuşeşte.

Ulterior, Macron a luat cuvântul, a respins criticile la adresa continentului, dar a insistat că a sosit momentul ca Europa să devină mai asertivă şi să se pregătească printr-o arhitectură de securitate mai solidă. Discursurile celor doi au ilustrat modul în care liderii europeni caută tot mai mult să-şi traseze o cale proprie, după un an de turbulenţe fără precedent în relaţiile transatlantice, încercând în acelaşi timp să păstreze alianţa cu Washingtonul.

Europa se confruntă acum cu o gamă largă de ameninţări, de la războiul Rusiei în Ucraina până la perturbările masive din comerţul mondial. „Am început discuţii confidenţiale cu preşedintele francez despre descurajarea nucleară europeană”, a subliniat Merz. „Noi, germanii, ne respectăm obligaţiile legale. Considerăm că acest lucru este strict integrat în cadrul partajării nucleare din cadrul NATO. Şi nu vom permite apariţia unor zone de securitate diferite în Europa”, a precizat cancelarul german.

FRANŢA ESTE SINGURA PUTERE NUCLEARĂ A UE

Macron urmează să susţină la sfârşitul acestei luni un discurs dedicat descurajării nucleare. Consultările cu Germania şi cu alţi lideri europeni se înscriu într-un cadru mai amplu de discuţii, care vizează şi capacităţile convenţionale de lovituri în adâncime, pe care Europa nu le are, spre deosebire de Rusia, precum şi rolul forţei nucleare franceze în ansamblul descurajării europene.

„Este momentul potrivit pentru îndrăzneală. Este momentul potrivit pentru o Europă puternică”, a afirmat Macron. „Europa trebuie să înveţe să devină o putere geopolitică. Acest lucru nu făcea parte din ADN-ul nostru”, a explicat preşedintele francez. El a adăugat: „Trebuie să reorganizăm şi să restructurăm arhitectura noastră de securitate în Europa. Pentru că arhitectura de securitate din trecut a fost concepută şi structurată în totalitate în perioada Războiului Rece. Aşadar, nu mai este adaptată”.

Statele europene s-au bazat decenii la rând pe Statele Unite – inclusiv pe arsenalul lor nuclear – pentru apărare, însă în ultimii ani au mărit bugetele militare, parţial ca reacţie la criticile dure venite din administraţia Trump. Germania are interdicţie, prin acorduri internaţionale, de a dezvolta arme nucleare, în timp ce Franţa a rămas singura putere nucleară a Uniunii Europene după ieşirea Marii Britanii din bloc şi deţine al patrulea cel mai mare stoc nuclear din lume.

Invocând avertismentele conform cărora ordinea internaţională bazată pe norme este pe cale să se destrame, Merz a spus: „Mă tem că trebuie să o spunem şi mai direct: această ordine, oricât de imperfectă ar fi fost chiar şi în cea mai bună formă a sa, nu mai există în această formă”. Trecând de la germană la limba engleză spre finalul discursului, el a adăugat: „În era rivalităţii marilor puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acţiona singure. Dragi prieteni, apartenenţa la NATO nu este doar un avantaj competitiv al Europei. Este şi un avantaj competitiv al Statelor Unite”.

„Aşadar, haideţi să reparăm şi să reînviem împreună încrederea transatlantică”, a îndemnat cancelarul.

VANCE VS RUBIO

Secretarul de stat american Marco Rubio a subliniat, la rândul său, că relaţiile transatlantice se află într-un „moment decisiv” într-o lume aflată într-o rapidă schimbare, dar a adoptat un ton sensibil mai conciliant, în contrast cu intervenţia vicepreşedintelui JD Vance din 2025.

La aceeaşi reuniune a înalţilor oficiali de securitate de anul trecut, Vance a atacat dur aliaţii europeni într-un discurs ce a marcat începutul unei serii de confruntări. „Cred că este un moment decisiv... lumea se schimbă foarte repede chiar sub ochii noştri”, a spus Rubio înainte de a pleca spre München. „(SUA sunt) profund legate de Europa, iar viitorul nostru a fost întotdeauna legat şi va continua să fie”, a adăugat el, amintind că este un potenţial rival al lui Vance în cursa prezidenţială americană din 2028. „Aşadar, trebuie să discutăm despre cum va arăta acel viitor”, a conchis Rubio.

Relaţiile transatlantice au reprezentat mult timp un element central al Conferinţei de securitate de la München, născută ca forum al Războiului Rece pentru dezbateri privind apărarea occidentală. Însă presupunerea tacită a cooperării neclintite care stătea la baza sa a fost, între timp, răsturnată.

Ilustrând degradarea imaginii Washingtonului, un sondaj YouGov realizat vineri în cele mai mari şase ţări europene arată că favorabilitatea faţă de SUA pe continent a coborât la cel mai scăzut nivel de la începutul monitorizării, în 2016. Cele mai noi cifre îl plasează pe aliatul american la niveluri comparabile sau chiar, în unele cazuri, mai nefavorabile decât ameninţările percepute venite din partea Chinei, Iranului sau Coreei de Nord, deşi rămâne totuşi în urma Rusiei ca sursă majoră de îngrijorare.

Preşedintele SUA, Donald Trump, l-a răsturnat de la putere pe liderul Venezuelei, a ameninţat alte state din America Latină cu acţiuni militare similare, a impus tarife şi prietenilor, şi adversarilor, şi a discutat deschis despre anexarea Groenlandei de la Danemarca, stat membru NATO – un gest care, în ochii multora, ar putea pune efectiv capăt alianţei.

În discursul său de anul trecut, Vance a acuzat liderii europeni că limitează libertatea de exprimare şi că eşuează în controlul imigraţiei, afirmaţii pe care Merz le-a respins explicit. „S-a creat o ruptură între Europa şi Statele Unite. Vicepreşedintele JD Vance a spus acest lucru foarte deschis aici, la München, acum un an”, a amintit Merz. „Avea dreptate. Războiul cultural al mişcării MAGA nu este al nostru. Libertatea de exprimare se opreşte aici, la noi, atunci când discursul respectiv contravine demnităţii umane şi constituţiei. Noi nu credem în tarife şi protecţionism, ci în comerţul liber”, a declarat el, stârnind aplauze în sală.