Nicolae Negru // Blocajul din sistemul judecătoresc pe înțelesul tuturor

Semne diacritice

Sistemul judecătoresc din Republica Moldova e aproape de blocaj: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), „garantul independenței autorității judecătorești”, e completat cu doar 4 membri din 12, iar Adunarea Generală a Judecătorilor din 17 martie, convocată cu mare greu, a refuzat să aleagă noi membri în CSM, amânându-și ședința până pe 28 aprilie, deoarece Curtea Supremă de Justiție nu a examinat toate contestările judecătorilor care nu au trecut Comisia pre-vetting (examinarea integrității candidatului). Aceste contestări însă nu aveau cum să fie examinate, fiindcă 20 din 25 judecători ai CSJ și-au dat demisia, inclusiv toți judecătorii din „completul special”, desemnați să examineze contestațiile respective.

Pe 31 martie, a intervenit Comisia pentru Situații Excepționale care i-a obligat pe judecătorii demisionari și pe cei câțiva care ar putea să demisioneze din cadrul Curții Supreme de Justiție să rămână la posturile lor, timp de o lună de zile, pentru a asigura funcționarea acestei instituții foarte importante în stat (într-un stat democratic, desigur). Judecătorii vizați s-au conformat (așa spune ministra Justiției. Veronica Mihailov-Moraru) și astfel s-a reușit preîntâmpinarea blocării totale a sistemului judecătoresc și există șanse de restabilire a echilibrului său.

Numai că dispoziția CSE a stârnit mari controverse în privința legalității sale. S-au auzit acuzații de violare a independenței și de uzurpare a puterii judecătorești, care ar trebui să fie separată de celelalte ramuri ale puterii, s-a constatat o imixtiune a puterii executive în „înfăptuirea justiției”, dar cel mai mult s-a speculat instituirea „muncii forțate” pentru bieții judecători din Republica Moldova. Din partea opoziției s-a revărsat un val de solidaritate și compasiune față de magistrații forțați să muncească împotriva voinței lor.

Curios, puțini critici s-au arătat alarmați de perspectiva blocării sistemului judecătoresc, a faptului că procesul facerii dreptății pentru cetățeni s-ar opri, că funcționarea statului nostru ar fi paralizată de fapt.

Demisia masivă, aproape in corpore, a judecătorilor de la CSJ a fost determinată de nedorința sau teama lor de a-și supune veniturile, bunurile acumulate evaluării de către o comisie constituită în acest scop. Paradoxal, compromisul la care a mers guvernarea – de a le permite reîntoarcerea imediată în sistem celora care nu vor accepta așa-zisul „vetting” – a favorizat, în loc să oprească demisiile. Proiectul de lege cu privire la CSJ prevedea o interdicție de 7 ani „evazioniștilor”, adică celor care vor refuza să treacă examenul integrității.

E posibil ca încercarea de blocare a activității CSJ, a demisiei judecătorilor să fie dirijată din afara sistemului judecătoresc sau „de către forțe din exterior”? Nu putem exclude așa ceva.

Experții din mai multe organizații neguvernamentale, care urmăresc procesul de reformare a justiției și care au emis, la sfârșitul săptămânii trecute, o declarație privitor la situația din acest domeniu, consideră că CSE a procedat legal. „Potrivit Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu şi de război, CSE poate emite dispoziții privind aplicarea măsurilor [...] de apărare a statului de drept şi de menținere sau restabilire a stării de legalitate”, se spune în declarația respectivă. Ceea ce lipsește, din punctul de vedere al experților, e „informația detaliată” privind „ tentativele de blocare a CSJ și CSM inclusiv „de către forțe din exterior” și „necesitatea prelungirii stării de urgență” în domeniu.

Faptul că judecătorii CSJ s-au conformat dispoziției ar sugera că ei i-au înțeles rostul și nu-i contestă legalitatea. De altfel, deocamdată, nimeni dintre criticii acestei dispoziții a CSE nu s-a adresat la Curtea Constituțională pentru a preîntâmpina pe viitor adoptarea unei asemenea soluții.

Dacă legea obligă miniștrii unui guvern demisionar să funcționeze până la învestirea unui nou guvern, de ce nu ar putea fi asigurată în mod similar și funcționarea neîntreruptă a Curții Supreme de Justiție sau a oricărei instituții importante, vitale în stat? Într-o situație inedită, extraordinară s-au cerut măsuri extraordinare și acestea au fost adoptate de CSE.

Mari semne de întrebare ridică funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii cu doar patru membri, așa încât ei înșiși au hotărât să se adreseze Curții Constituționale pentru a clarifica situația.

Organizațiile semnatare ale Declarației sus-menționate vin și cu o serie de recomandări pentru autorități, pentru corpul judecătorilor și procurorilor. Pot exista probabil și alte idei care vor ajuta la depășirea crizei, important e ca judecătorii și procurorii să dorească sincer să se reabiliteze, să recapete încrederea cetățenilor, să nu se lase manipulați de „sforari”, să nu pună bețe în roate reformei de care depinde începutul negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE.