Ministerul Sănătății a evaluat Spitalul Clinic Bălți: raportul indică deficiențe sistemice și cere un plan de măsuri corective

Evaluarea desfășurată pentru anii 2025–2026 a identificat probleme sistemice în domeniile achizițiilor, infrastructurii și siguranței, resurselor umane și organizării activitatii clinice. Ministerul Sănătății solicită elaborarea unui plan instituțional de măsuri corective, cu responsabili desemnați, termene clare și indicatori verificabili.

Ministerul Sănătății a finalizat evaluarea activității administrative și clinice a IMSP Spitalul Clinic Bălți. Verificările au vizat perioada 2025–2026 și au inclus achizițiile publice, infrastructura și siguranța instituției, managementul resurselor umane, organizarea activității clinice, precum și mecanismele de management al calității.

Raportul arată că spitalul dispune de un potențial profesional și tehnico-material important, de specialiști cu experiență și de capacitatea de a acorda asistență medicală multidisciplinară populației din municipiul Bălți și din regiunea de nord. În același timp, comisia a constatat că aceste resurse nu sunt susținute în toate domeniile de procese instituționale suficient de standardizate, controlate și monitorizate.

Problema centrală identificată este una de sistem. În mai multe domenii, procesele nu sunt suficient standardizate, responsabilitățile nu sunt întotdeauna clar delimitate, iar mecanismele de monitorizare și control fie nu funcționează corespunzător, fie nu sunt documentate suficient.

În domeniul achizițiilor publice, modul de planificare a lucrărilor pentru anii 2025 și 2026 și structurarea unor servicii similare în proceduri distincte prezintă un risc semnificativ de fragmentare sau divizare a necesităților. Instituția nu a întocmit rapoartele semestriale și anuale privind monitorizarea executării planului de achiziții și a contractelor. Această situație limitează controlul asupra întârzierilor, neexecutărilor, reclamațiilor și calității executării contractuale.

Planul de achiziții pentru anul 2025 cuprinde 117 poziții, dintre care 67, reprezentând aproximativ 57,3%, sunt achiziții de valoare mică. În anul 2026, din cele 118 poziții planificate, 72, adică aproximativ 61%, sunt achiziții de valoare mică.

În cazul lucrărilor, comisia constată că modalitatea de planificare prezintă un risc semnificativ privind divizarea necesităților și aplicarea unor proceduri de achiziție corespunzătoare unor valori inferioare valorii cumulate a necesității reale. Un risc similar a fost identificat în cazul mentenanței unor dispozitive medicale, unde servicii previzibile pentru aceleași echipamente au fost contractate succesiv, prin proceduri distincte și contractări directe.

Aceasta este o constatare de risc, nu o concluzie de fraudă. Raportul nu substituie competențele organelor de control sau de urmărire penală. Totuși, modul de planificare și fragmentarea unor servicii similare necesită corectare și, după caz, verificări suplimentare.

O deficiență majoră de control intern este lipsa rapoartelor semestriale și anuale privind executarea Planului de achiziții și a rapoartelor privind executarea contractelor. În lipsa acestor documente, nu există o imagine consolidată și verificabilă asupra contractelor executate, întârzierilor, neexecutărilor, reclamațiilor, sancțiunilor și recepției bunurilor, lucrărilor sau serviciilor.

Pentru anul 2026, unicul plan anual de achiziții a fost aprobat la 9 iunie 2026. Raportul solicită clarificarea modului în care au fost inițiate procedurile anterior acestei date, în condițiile în care acestea nu se regăseau într-un plan provizoriu.

În domeniul infrastructurii au fost identificate probleme care necesită intervenție prioritară, inclusiv în ceea ce privește securitatea la incendiu. Au fost constatate deficiențe ale hidranților interiori, lipsa unor furtunuri și stingătoare, lipsa verificărilor documentate și funcționarea incompletă a sistemelor de protecție.

În mai multe zone lipsesc stingătoare, iar în cele cinci etaje examinate ale blocului pediatric comisia a identificat doar șase stingătoare. Au fost găsiți hidranți interiori cu robinete vechi, fără robinete sau fără furtunuri. Instituția nu a prezentat acte de verificare a hidranților.

Raportul constată, de asemenea, dotarea doar parțială cu instalație automată de semnalizare și înștiințare, lipsa deservirii tehnice corespunzătoare și lipsa verificării capacității rețelelor interioare și a surselor exterioare de apă pentru stingerea incendiilor.

În interiorul instituției funcționează un spațiu de cult în apropierea căilor de acces și evacuare, în care sunt utilizate lumânări cu flacără deschisă. Pentru eliminarea riscurilor suplimentare de incendiu, raportul recomandă relocarea acestuia în afara clădirii.

Au fost identificate și probleme privind circulația automobilelor prin zone traversate de pacienți, starea unor ferestre și posibilitatea ventilării naturale. De asemenea, au fost constatate deficiențe ale unor lucrări executate în sălile de operație, inclusiv infiltrații și necesitatea reevaluării soluțiilor tehnice aplicate.

În secția de anestezie și terapie intensivă, renovată în 2023, unele uși și senzori nu funcționează corespunzător, finisajele prezintă deteriorări, iar sistemul de apel pacient–personal medical este nefuncțional. Comisiei nu i-a fost prezentată o solicitare adresată antreprenorului pentru înlăturarea neajunsurilor.

Raportul consemnează și investiții care nu au ajuns la rezultatul funcțional așteptat. Pentru renovarea spațiilor destinate sterilizării au fost efectuate lucrări în valoare de aproximativ 3,3 milioane de lei. Cu toate acestea, serviciul nu este funcțional conform destinației, deoarece documentația de proiect nu a inclus corespunzător alimentarea cu energie electrică și instalațiile necesare.

Echipamentul de sterilizare, în valoare de aproximativ 2,6 milioane de lei, nu putea fi instalat și pus în funcțiune la momentul evaluării. Acesta era depozitat pe coridor. Situația indică o problemă de coordonare a investiției, de la etapa de proiectare până la punerea efectivă în exploatare.

Responsabilitățile dintre serviciile care administrează infrastructura, patrimoniul, gospodăria și serviciul tehnic nu sunt suficient delimitate. Personalul nu știe întotdeauna cui trebuie să raporteze o problemă, iar unele solicitări sunt redirecționate între structuri fără asumarea clară a responsabilității pentru soluționare.

În domeniul resurselor umane au fost constatate neconcordanțe între actele interne și structura instituției, dosare personale incomplete, deficiențe în documentarea muncii prin cumul și menținerea îndelungată a unor funcții de conducere în regim de interimat.

Peste 13 subdiviziuni cu profil medical sunt conduse de șefi interimari, iar în majoritatea cazurilor interimatele datează din anii 2023–2024. Menținerea îndelungată a funcțiilor de conducere în interimat creează riscuri pentru stabilitatea managerială, responsabilitatea pentru rezultate și transparența ocupării funcțiilor.

Au fost identificate dosare personale incomplete, uneori fără documente esențiale privind raportul de muncă. În cazul activității prin cumul, în anumite situații nu au putut fi prezentate contracte individuale de muncă distincte. Pentru documentarea concediilor sunt utilizate formulare tipizate din anul 1997, fără o adaptare completă la cadrul actual.

Regulamentul intern nu reflectă suficient specificul activității unui spital care lucrează în ture și trebuie să asigure continuitatea serviciilor. Regulamentul subdiviziunii de resurse umane conține denumiri și prevederi depășite, iar între organigramă și statele de personal există neconcordanțe.

Subdiviziunea de resurse umane nu dispunea de un plan de activitate aprobat pentru anul 2026 și nu a prezentat Registrul procedurilor sau proceduri operaționale documentate. În plus, 39,1% dintre medicii cu o vechime de cel puțin cinci ani nu dețin categorie de calificare. Acest indicator pune sub semnul întrebării eficiența mecanismului de dezvoltare profesională.

Raportul nu pune la îndoială existența competenței profesionale individuale. Dimpotrivă, comisia constată existența unor medici cu experiență. Problema este că numeroase activități depind într-o măsură prea mare de experiența, practicile și obiceiurile individuale ale personalului medical.

Componenta clinică a evaluării indică probleme sistemice de standardizare. Protocoalele clinice naționale nu sunt suficient transpuse în algoritmi instituționali. În consecință, conduita pacientului poate varia în funcție de medicul sau echipa care gestionează cazul, iar traseul de la internare până la externare nu este susținut peste tot de procese formalizate, aprobate și monitorizate.

În fișele analizate selectiv, tratamentul și modificările conduitei terapeutice nu sunt întotdeauna suficient argumentate prin raportare la diagnostic, investigații, evoluția pacientului, protocoalele aplicabile și obiectivele tratamentului. Unele decizii sunt documentate superficial și laconic, ceea ce reduce trasabilitatea raționamentului clinic.

Nu există un sistem instituțional unic și standardizat de monitorizare dinamică a pacientului. Înregistrările zilnice sunt predominant manuscrise, frecvent laconice și diferă considerabil de la un medic la altul. Criteriile pentru identificarea precoce a deteriorării clinice nu sunt utilizate uniform.

Procesul de solicitare și documentare a consulturilor interdisciplinare nu este suficient standardizat. Lipsesc criterii suficient de clare privind momentul și urgența consultului, responsabilitatea consultantului și integrarea recomandărilor într-un plan comun.

Criteriile de transfer intraspitalicesc și interspitalicesc, inclusiv internarea și externarea din terapia intensivă, nu sunt suficient formalizate. Această situație poate influența continuitatea îngrijirilor și modul în care sunt luate deciziile privind pacienții aflați în stare gravă.

Comisia nu a identificat o procedură funcțională și aplicată uniform pentru raportarea și analiza complicațiilor. De asemenea, nu există un registru instituțional complet al complicațiilor și evenimentelor clinice nefavorabile.

Au fost observate situații în care evaluarea complicațiilor și luarea deciziilor medicale au fost întârziate. Fără un asemenea sistem, instituția are o capacitate redusă de a identifica evenimente repetitive, cauze sistemice și factori de risc evitabili.

În unele cazuri nu a putut fi identificată o argumentare suficientă privind indicația, alegerea preparatului, durata, modificarea schemei, escaladarea sau dezescaladarea și reevaluarea oportunității continuării tratamentului antimicrobian.

Raportul constată că un program instituțional funcțional de utilizare rațională a antimicrobienelor nu este integrat în mod consecvent în practica clinică. Această deficiență poate afecta atât siguranța pacienților, cât și eficiența tratamentului.

Au fost constatate deficiențe privind documentarea diagnosticelor, complicațiilor și procedurilor în raport cu cerințele sistemului DRG. O parte dintre medicii intervievați nu demonstrează o cunoaștere suficientă a principiilor DRG.

În paralel, deși spitalul dispune de echipamente performante, raportul identifică deficiențe privind exploatarea, întreținerea, păstrarea și documentarea competențelor personalului care utilizează echipamente complexe.

Comisia a observat abateri repetate privind regimul sanitar-igienic, inclusiv igiena mâinilor, prelucrarea suprafețelor, organizarea spațiilor și managementul deșeurilor medicale. Raportul califică aceste aspecte drept un risc direct pentru siguranța pacientului și a personalului medical.

În zona blocului operator au fost identificate probleme importante privind controlul accesului și respectarea circuitelor. Accesul este insuficient restricționat. Într-un vestiar amplasat pe traseul către blocul operator și ATI au fost observate mobilier tapițat, dificil de curățat și dezinfectat, precum și consum de alimente.

Controlul accesului în instituție este, în general, insuficient. Există fluxuri importante de rude, vizitatori și persoane terțe, fără delimitarea suficient de riguroasă a zonelor publice și a zonelor clinice cu acces restricționat.

Serviciile de laborator sunt externalizate, iar prestatorul privat este amplasat în incinta spitalului și deservește și alte instituții. Acest fapt generează fluxuri suplimentare de persoane și probe biologice, care nu sunt suficient delimitate de activitatea clinică curentă.

Personalul a semnalat situații de întârziere în obținerea rezultatelor analizelor. Pentru o instituție care gestionează urgențe și pacienți critici, timpul de răspuns al laboratorului este un indicator de calitate și siguranță, nu doar unul administrativ.

Comisia califică funcționarea insuficientă a sistemului instituțional de management al calității drept una dintre cele mai importante constatări ale evaluării. Problemele identificate în Unitatea de Primiri Urgențe, secțiile clinice, ATI, blocul operator, documentarea medicală, utilizarea antimicrobienelor, managementul complicațiilor, igienă și circuite au un element comun: lipsa standardizării și a monitorizării sistematice.

Procedurile operaționale standardizate, indicatorii de calitate, auditul clinic, auditul documentației, raportarea incidentelor, registrele funcționale ale complicațiilor, analiza cauzelor, planurile de măsuri corective și monitorizarea eficienței măsurilor implementate nu sunt suficient integrate în activitatea instituției.

Raportul subliniază expres că deficitul de personal poate influența activitatea, dar nu explică lipsa standardizării proceselor. În condițiile deficitului de personal, standardizarea devine chiar mai importantă pentru reducerea variabilității și a riscului de eroare.

Documentarea predominant manuscrisă limitează monitorizarea operativă a activității clinice. Raportul recomandă dezvoltarea etapizată a unui sistem informațional care să integreze internarea, diagnosticul, investigațiile, prescripțiile, monitorizarea pacientului, consulturile, administrarea medicamentelor, procedurile, transferurile, complicațiile și externarea.

Digitalizarea trebuie folosită nu doar pentru înlocuirea hârtiei, ci și pentru standardizarea documentării, introducerea câmpurilor obligatorii, reducerea omisiunilor și generarea automată a indicatorilor de calitate și performanță.

Sinteza raportului de evaluare a activității Spitalului Clinic Bălți

Evaluarea activității administrative și clinice pentru perioada 2025–2026 descrie o instituție cu resurse profesionale și tehnice importante, dar cu deficiențe sistemice de guvernanță, control intern, infrastructură, standardizare clinică și management al calității.

În unele domenii, problemele identificate au relevanță directă pentru siguranța pacientului și pentru capacitatea spitalului de a se pregăti pentru evaluare și acreditare conform standardelor actuale.

Comisia Ministerului Sănătății a evaluat activitatea administrativă și clinică a Spitalului Clinic Bălți pentru anii 2025–2026. Evaluarea a inclus achizițiile, infrastructura, resursele umane, activitatea clinică, siguranța pacientului și managementul calității.

Spitalul are un număr important de specialități, medici cu experiență, inclusiv specialiști cu pregătire avansată, precum și o bază tehnico-materială relativ bună. Comisia constată însă că aceste resurse nu pot substitui lipsa unui sistem instituțional funcțional, standardizat și monitorizabil.

Raportul concluzionează că Spitalul Clinic Bălți are potențialul profesional și tehnic necesar, însă modul de organizare actual prezintă deficiențe sistemice care trebuie remediate. Planificarea achizițiilor prezintă un risc semnificativ de fragmentare, neîntocmirea rapoartelor de monitorizare reprezintă o deficiență a controlului intern, procesele clinice sunt insuficient standardizate, iar numeroase activități depind prea mult de practicile individuale ale personalului.

Măsurile solicitate de Ministerul Sănătății vizează, cu prioritate, corectarea planificării și monitorizării achizițiilor, remedierea deficiențelor de infrastructură și securitate la incendiu, clarificarea responsabilităților administrative, ocuparea transparentă a funcțiilor de conducere, completarea dosarelor de personal, standardizarea proceselor clinice și consolidarea sistemului de management al calității.

Ministerul solicită ca toate măsurile să fie reunite într-un singur plan etapizat de corecție, aprobat de administrația spitalului. Pentru fiecare acțiune trebuie să fie stabilit un responsabil nominal, un termen de realizare și un indicator obiectiv de verificare.

Concluzia cea mai importantă pentru următoarea etapă este formulată explicit de comisie: în condițiile deficiențelor sistemice constatate și în absența remedierii acestora, pregătirea instituției pentru un proces de evaluare și acreditare conform standardelor actuale este semnificativ afectată.

Ministerul Sănătății va urmări implementarea măsurilor corective. Scopul evaluării este ca problemele identificate să fie remediate sistemic și verificabil, iar investițiile, resursele profesionale și capacitatea spitalului să se transforme în servicii mai sigure, mai predictibile și mai bine organizate pentru pacienți.