Trump îl invită pe Putin la summitul G20 din Miami, în plin efort diplomatic pentru încheierea războiului din Ucraina

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, l-a invitat pe omologul său rus, Vladimir Putin, la summitul G20 programat în luna decembrie, în Statele Unite. Invitaţia vine într-un moment în care Washingtonul întâmpină dificultăţi în încercarea de a convinge Rusia şi Ucraina să pună capăt războiului, a anunţat miercuri secretarul de Stat american Marco Rubio.

Moscova nu a oferit imediat un răspuns oficial la invitaţia transmisă de preşedintele american.

În acelaşi timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, că Rusia „nu va face pauză” în Războiul din Ucraina.

„O frază care rezumă totul”, i-a replicat omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga.

Marco Rubio a explicat că întâlnirile directe sunt necesare pentru soluţionarea conflictelor şi a diferendelor. „Pentru a rezolva problemele, trebuie să te întâlneşti cu persoanele cu care eşti în dezacord sau cu cele cu care poţi avea diferende. De aceea, noi l-am invitat pe preşedintele Putin la G20”, a declarat secretarul de Stat american, într-o conferinţă de presă desfăşurată în marja Adunării Generale a ONU.

„Noi credem că aceasta este ocazia ca el (Putin) să dialogheze nu doar cu preşedintele (Trump), ci şi cu alţi lideri ai lumii”, a adăugat Rubio.

Secretarul de Stat american şi-a exprimat, de asemenea, „speranţa ca el (Putin) să accepte această invitaţie”. El nu a precizat dacă Moscova a transmis deja un răspuns sau dacă sunt în pregătire alte contacte la nivel prezidenţial.

Declaraţiile lui Marco Rubio au fost făcute la scurt timp după întâlnirea sa cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la un hotel din New York. Discuţia a avut loc în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urma să ia cuvântul de la tribuna ONU.

Rubio a subliniat că războiul dintre Rusia şi Ucraina nu poate fi încheiat pe câmpul de luptă şi că soluţia finală va trebui găsită prin negocieri. Potrivit acestuia, un acord obţinut mai devreme ar putea însemna mai puţine victime şi distrugeri reduse de ambele părţi.

Secretarul de Stat american a îndemnat Moscova şi Kievul să ajungă la un armistiţiu în domeniul energetic şi a anunţat că Statele Unite lucrează în această direcţie. El a precizat că un asemenea acord nu ar pune capăt Războiului din Ucraina, dar ar putea reprezenta o „platformă” pentru negocieri mai ample.

„Cele două părţi şi-au exprimat interesul faţă de un armistiţiu limitat implicînd energia”, potrivit lui Rubio.

„Evident, nu este un lucru uşor, dar cele două părţi au declarat că sunt interesate”, a declarat el, referindu-se la posibilitatea ca Rusia şi Ucraina să suspende temporar atacurile asupra infrastructurii energetice.

Rubio nu a oferit detalii despre durata unui asemenea moratoriu sau despre mecanismele prin care acesta ar putea fi verificat. El a lăsat să se înţeleagă însă că Washingtonul încearcă să identifice măsuri limitate care să reducă intensitatea confruntărilor şi să creeze condiţii pentru diplomaţie.

MAREA NEAGRĂ

Noi atacuri ruseşti au avut loc miercuri în Ucraina şi au vizat infrastructuri civile de transport, staţii de alimentare cu carburant, navigaţia maritimă şi căile ferate. Atacurile s-au soldat cu mai multe victime, au anunţat autorităţile ucrainene.

În acest context, discuţiile despre protejarea obiectivelor energetice şi a infrastructurii civile au căpătat o importanţă suplimentară. Kievul susţine că loviturile ruseşti afectează în mod repetat reţelele de transport şi instalaţiile necesare funcţionării economiei.

Kievul şi Washingtonul vor ca razboiul purtat de Rusia în Ucraina să se încheie „înaintea iernii”, a anunţat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un comunicat publicat în marja Adunării Generale a ONU.

„Statele Unite, la fel ca Ucraina, vor să vadă acest război absurd purtat de către Rusia că ia sfârşit înaintea iernii”, scria Zelenski. El a precizat că a discutat cu Donald Trump „despre măsuri de dezescaladare susceptibile să deschidă calea diplomaţiei”.

Ulterior, într-o conferinţă de presă, liderul ucrainean a declarat că i-a transmis preşedintelui american intenţia de a opri atacurile asupra instalaţiilor energetice ruseşti, cu condiţia ca Moscova să procedeze în acelaşi fel şi să înceteze atacurile masive asupra infrastructurii din Ucraina.

„Am discutat despre un moratoriu energetic” cu preşedintele american, a declarat marţi preşedintele ucrainean.

Propunerea privind un armistiţiu energetic ar putea include centrale electrice, reţele de distribuţie, conducte şi alte obiective care asigură alimentarea populaţiei şi funcţionarea industriei. Totuşi, până în prezent, nu a fost anunţat un acord concret între cele două părţi.

Ultima întâlnire dintre preşedinţii american şi rus, care au discutat de numeroase ori la telefon, a avut loc la summitul din Alaska, în 2025. De atunci, contactele directe dintre Donald Trump şi Vladimir Putin au continuat să fie urmărite cu atenţie, în special în contextul eforturilor de a găsi o soluţie pentru conflict.

Volodimir Zelenski şi Serghei Lavrov au fost prezenţi miercuri la ONU, unde au participat la reuniunile organizate în cadrul Adunării Generale. Prezenţa celor doi oficiali la New York a avut loc într-o perioadă marcată de noi atacuri şi de intensificarea apelurilor pentru negocieri.

În total, 51 de ţări, între care Franţa, Regatul Unit, Japonia şi Canada, şi-au reiterat, într-o „Declaraţie comună” adoptată în marja Adunării Generale a ONU, sprijinul pentru Ucraina în confruntarea cu Rusia.

„Suntem extrem de îngrijoraţi de atacurile de la Marea Neagră”, subliniază cele 51 de ţări în documentul comun.

Statele semnatare estimează că Rusia încearcă să blocheze exporturile agricole ucrainene, „ameninţând astfel securitatea alimentară mondială”. Acestea au cerut protejarea navigaţiei şi menţinerea accesului la rutele comerciale, în condiţiile în care regiunea Mării Negre rămâne una dintre principalele zone afectate de conflict.