Libertate artei protestatare, libertate artistului Anatol Mătăsaru!

Trustia, elegii politikoase

De parcă nu era suficientă șorizarea BEM și năpârlirea leului mioritic, aflu aifonic că faimosul artist al protestului civic, Anatol Mătăsaru, a fost condamnat la doi ani de regim închis la culoare. Pentru ce? Fiindcă a protestat în fața pudibondei procuraturi generale împotriva managementului politic lasciv, obscen, pervers și nesincer, adică mercantil. Judecătoarea algoritmică, dna Bleșteoancă, a considerat compoziția artistică postmodernă a lui Mătăsaru ca nefiind corespunzătoare realismului socialist și primejdioasă pentru tonusul cultural al veteranilor și veteranelor muncii socialiste, care leșină la orice nuanță a cenușiului. Concret, performansul artistului-sculptor reprezenta un pilon (sau stâlp) erect de doi metri, construit ad-hoc (probabil, nu fără asistența manuală a muzei sale, Julieta băsistă), pe al cărui vârf, sub o enormă bască antropologică vișinie, era încleiat chipul batimental al lui Răzgândilă. Lărgit la bază oval, pentru a-i asigura stabilitatea politică necesară, altfel creatorul ar fi fost nevoit să-l țină cu mâna, stâlpul (sau pilonul) respectiv i-a provocat onoratei judecătoare asociații falice, astfel ea căzând în păcatul exagerării evidente a mesajului artistic protestatar.

Acum stau și mă gândesc ce asociații i-ar fi provocat magistratei sensibile la sugestii erotice fotografia lui Răzgândilă încleiată pe un bulbuc de doi metri diametrul?

Al vostru algegongiu, trustmen, hurmertir, Ion Buraga