Ion Sturza NU are dreptate

Trustia, elegii politikoase

Observ, în legătură cu recenta polemică amicală dintre Ion Sturza și Ilan Șor, o atitudine neglijentă față de clepto-termenologia românească din partea ex-premierului celui de-al doilea stat românesc. Dl Șor este pe deplin îndreptățit să se supere pentru faptul că a fost numit „ciorditor”, căci termenul respectiv înseamnă, conform DEX-ului, „persoană care fură (lucruri mărunte)”. Or dl Șor nu poate fi considerat un hoț mărunt, drept pavăză în acest sens putându-i servi nu numai propriul autodenunț, ci și raportul Kroll, în ambele ediții revizuite și completate de până acum. Să furi un miliard de dolari, o jumătate din bugetul național și să fii numit „ciroditor” este într-adevăr foarte ofensator și cred că justiția molotovenească i-ar da dreptate, dacă Șor ar cere despăgubiri pentru defăimare și prejudicii morale.

Pe de altă parte, trebuie să constatăm că limba română se află într-o oarecare întârziere semantică față de realitățile financiar-bancare autohtone. Nu-l poți numi pur și simplu hoț sau tâlhar pe cineva care a furat un miliard de dolari dintr-o singură lovitură, după cum nu pui pe același cântar un găinar și un spărgător de bănci sau un laureat al olimpiadei raionale cu un laureat al premiului Nobel. Mega-ciorditor nu sună bine și nici nu e corect, înseamnă altceva - un mare hoț mărunt. E nevoie, prin urmare, de un cuvânt special și, fiind constructiv din născare, propun ca hoții de miliarde să fie numiți giga-hoți sau giga-tâlhari sau giga-lotri sau cleptomiliardari. Sună mult mai adecvat și mai civilizat, nu-i așa? Dacă credeți că sunteți mai deștept și puteți contribui mai bine decât mine la fondul lexical al limbii române, aștept propunerile voastre.

Al vostru altruist, caritatist, Ion Buraga