INTERVIU // Maia Sandu: Partenerii externi să nu sprijine o guvernare coruptă. România riscă să aibă de suferit

Nu subestimăm pericolul rusesc, dar nici nu vrem să ne sufocăm în corupţie şi sărăcie. Sper că partenerii noştri occidentali să ţină pulsul pe ceea ce se întâmplă cu adevărat în R. Moldova.

Capturarea statului nu se înscrie deloc în modelul occidental de dezvoltare, iar „verticala puterii” care se construieşte astăzi mai degrabă adie a model de dezvoltare rusesc, afirmă Maia Sandu, lidera reformistă de la Chişinău.

Maia Sandu a explicat care este proiectul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) care va avea duminică Congresul de Înfiinţare: „Am mers pe o cale dificilă, extenuantă în multe privinţe, dar, din punctul nostru de vedere, singură corectă - cea de a acceptă în partid oameni integri, care n-au fost suspectaţi de acte de corupţie”.

Maia Sandu mai spune că forţele reformiste discuta deja stabilirea unui candidat comun pentru alegerile care ar putea fi şi un soi de referendum în favoarea anticipatelor. „În măsură în care candidaţii oficiali şi interpuşii partidelor şi grupărilor de la guvernare nu vor trece în turul doi, atunci mesajul oamenilor va fi mai mult decât limpede: e timpul să plecaţi acum!”.

Ce aduce nou PAS în peisajul politic al Republicii Moldova?

Aduce oameni noi şi prin această, cred, ne diferenţiem esenţial de alte formaţiuni. Necesitatea schimbării clasei politice a fost motivaţia de baza pentru echipa, atunci când am decis să înfiinţăm partidul.

Ne deosebim prin modul în care ne constituim şi principiile pe care le punem la baza funcţionarii noii formaţiuni. Dorim să fim un partid „grass roots”, format de jos în sus, pe principii autentic democratice, deoarece considerăm că numai aşa poate fi reabilitată ideea de democraţie în RM: de la procesul de recrutare şi selectarea membrilor sau candidaţilor pentru diferite funcţii, până la cel de luare a deciziilor.

Am mers pe o cale dificilă, extenuantă în multe privinţe, dar, din punctul nostru de vedere, singură corectă - cea de a acceptă în partid oameni integri, care n-au fost suspectaţi de acte de corupţie.

Cum i-aţi filtrat şi cum v-aţi asigurat că aţi reuşit?

Am creat mai multe filtre de selectare, mai ales pentru cei care pretind funcţii, proces coordonat de o comisie de etică independenţa (din care fac parte şi personalităţi din afară partidului), care recomandă sau respinge candidaţii.

Am creat un registru naţional în care cei care vor dori să candideze la funcţiile elective de diferite niveluri (partid, locale, stat) vor fi invitaţi să se înscrie, fiind evaluaţi în funcţie de performanţele pe care le-au avut.

Astfel dorim să promovăm meritocraţia - oamenii oneşti, capabili şi determinaţi să schimbe ceva.

Dar asta vă poate lipsi de oameni cu notorietate şi notorietatea aduce voturi.

Nu ne îngrijorează că nu avem „notorietăţi”. În procesul înscrierii am văzut că există foarte mulţi oameni care doresc sincer să se implice. La cât de discreditată este ideea de partid politic în RM (sondajele arată cel mai jos procent de încredere din partea populaţiei), faptul că oamenii trec peste prejudecăţi şi sunt gata să pună umărul la schimbare ne face să rămânem optimişti.

Înţelegem că trebuie schimbat sistemul, dar acest lucru poate fi făcut doar prin oameni şi cu oameni, fiindcă sistemul înseamnă de fapt oamenii.

Cum va veţi finanţa că partid? Cel puţin, în România asta e sursă relelor.

Din start ne-am propus să acţionăm strict în conformitate cu legea. Pentru noi este principial că partidul să existe din surse de finanţare legale, din cotizaţii şi donaţii. Nu dorim că banii să creeze obligaţii. Cei care o vor face să fie conştienţi că o fac pentru schimbarea pe care am pornit-o.

Se apropie prezidenţialele în R Moldova. În perspectiva lor, va aşteptaţi la menţinerea diviziunii tradiţională, pro-Vest, pro-Est, sau linia de demarcaţie va fi raportarea la Vlad Plahotniuc?

Acum e destul de dificil să vorbim despre cum vor evolua lucrurile. Există încă mai multe semne de întrebare în privinţa legislaţiei electorale, adică a regulilor jocului. Unii se îndoiesc că ele vor mai avea loc, având în vedere modul cum se iau deciziile la noi, în funcţie de interesele unui individ la cheremul căruia sunt toate instituţiile statului şi statul însuşi.

Divizarea „pro-vest” şi „pro-est” nu este doar o replică pe intern a opţiunilor de politică externă ale electoratului. Sunt două tipuri de seturi valorice, de modele pe care le împărtăşesc cetăţenii RM. Din păcate, cursul european a fost compromis în ultimii ani tocmai de cei care s-au declarat „proeuropeni”.

Capturarea statului nu se înscrie deloc în modelul occidental de dezvoltare, iar „verticală puterii” care se construieşte astăzi mai degrabă adie a model de dezvoltare rusesc. Guvernarea a jucat foarte abil cartea radicalizării societăţii, ridicând sau coborând temperatura politică în funcţie de agenda proprie, sporind derută în rândul electoratului.

Dar până în toamna lucrurile se pot schimbă, fiindcă reformele sunt mimate, iar situaţia economică a majorităţii populaţiei continuă să se deterioreze. De acest factor trebuie să ţină cont toţi actorii politici.

Dacă în turul doi ar intră socialistul Dodon şi candidatul susţinut de Plahotniuc, pe cine veţi sprijini dvs.?

De ce să nu admitem că Dodon va fi candidatul susţinut de Plahotniuc? Nu ne mai miră nimic în RM. Nu voi susţine niciunul dintre aceşti doi candidaţi. Dar sperăm că nu vom ajunge acolo.

În acest moment, se vorbeşte despre mai mulţi candidaţi proeuropeni la prezidenţiale, dvs., Andrei Năstase, Iurie Leancă. Veţi candida toţi în alegeri în turul 1 sau veţi negocia un candidat unic?

Evident că fragmentarea votului pe centru-dreapta ar putea spori şansele că în turul dpi să vină reprezentanţii oligarhiei. De aceea, continuăm să credem că identificarea unui candidat unic la prezidenţiale din partea forţelor autentic democratice şi proeuropene ar spori şansele comune de reuşită.

Am demarat discuţiile informale şi sperăm să ajungem la negocieri oficiale. Problema este stabilirea criteriilor acceptate de toţi. Poate fi un lucru destul de dificil, avându-se în vedere obiectivele pe care şi le propun fiecare din formaţiunile intrate în competiţie.

Dar democraţia se învaţă doar astfel: prin schimb de idei, negocieri şi luarea unor decizii mai puţin plăcute pentru un partid sau altul, dar, cu certitudine, mai bune pentru ţară şi oameni.

Sunt şanse că în toamna concomitent cu alegerile prezidenţiale să se desfăşoare şi alegeri parlamentare anticipate?

Noi credem că alegerile anticipate sunt singură şansă să ieşim din criză, deoarece lipsa de încredere a populaţiei faţă de guvernare a depăşit deja orice cota critică. Iar fără un suport general nu te poţi angaja în procesul de reforme. În ce măsură guvernarea actuală este conştientă de acest lucru, rămâne de văzut.

Cert este că, alegerile prezidenţiale vor fi, într-o mare măsură, şi un soi de referendum în favoarea anticipatelor. În măsură în care candidaţii oficiali şi interpuşii partidelor şi grupărilor de la guvernare nu vor trece în turul doi, atunci mesajul oamenilor va fi mai mult decât limpede: e timpul să plecaţi acum!

Care ar fi problemele pe care Guvernul Filip ar trebui să le rezolve cu prioritate?

Guvernul şi guvernarea, în general, au cel mai scăzut nivel de sprijin din partea societăţii din toată istoria RM. Acest lucru vorbeşte despre ceva. O să aduc doar câteva exemple: bugetul public naţional pentru anul curent nu a fost aprobat, discuţiile cu FMI se desfăşoară cu întârziere, iar această înseamnă că în lipsa finanţării externe Guvernul se împrumută pe piaţă internă la dobânzi foarte înalte şi reuşeşte să facă doar un număr limitat de plăti (salarii, transferuri sociale), nu s-a avansat în investigarea furtului miliardului şi nu a fost transmis niciun semnal credibil că se doreşte lupta cu corupţia.

Reforma justiţiei bate pasul pe loc, iar încrederea cetăţenilor în instituţiile statului continuă să scadă inclusiv din cauza modului şi calităţii oamenilor care sunt promovaţi în funcţii de către actuală guvernare. Priorităţile rămân aceleaşi că şi acum trei luni.

Şi totuşi, oficiali americani laudă Guvernul de la Chişinău pentru „eforturile reformiste”, iar controversatul oligarh Vlad Plahotniuc a fost primit la Departamentul de Stat de dna Victoria Nuland. Va simţiţi trădaţi de Occident?

Înţelegem că teamă generalizată că la putere vor veni partide pro-est este şi unul din motivele sprijinului neaşteptat al Occidentului faţă de regimul actual. Am spus-o şi cu alte ocazii că suntem într-o capcană, între forţe pro-est şi cele declarate pro-vest, dar care nu au nimic în comun cu valorile occidentale.

Noi nu subestimăm pericolul rusesc, dar nici nu vrem să ne sufocăm în corupţie şi sărăcie. Sper că partenerii noştri occidentali să ţină pulsul pe ceea ce se întâmplă cu adevărat în RM. Din câte am înţeles, oficialii americani au salutat intenţiile „eforturilor reformiste” pe care noi aici încă nu le-am văzut.

Chiar şi aşa, „reformele” pot să arate bine la televizor, dar foarte prost în frigider. Înţelegem că singuri trebuie să găsim o soluţie pentru situaţia în care ne aflăm şi la asta lucrăm, dar ne dorim că partenerii externi să nu facă acest proces şi mai dificil, sprijinind o guvernare vădit antidemocratică şi coruptă.

România a deblocat recent creditul de 150 milioane euro pentru Moldova. Apreciaţi că acele condiţii puse de Guvernul Cioloş au fost îndeplinite?

Guvernul de la Chişinău se laudă cu măsuri financiare eficiente şi acumulări bugetare fără precedent. Să le folosească în primul rând pe acestea, înainte de a apela la credite. Să nu uite că banul public, al oamenilor, trebuie să lucreze pentru public şi nu pentru un grup restrâns de cetăţeni care-l administrează.

În ce priveşte poziţia României, am mai spus-o şi în interviul precedent pe care vi l-am acordat - condiţionalităţi cât mai dure şi o monitorizare cât se poate de strictă a reformelor. Fără de acestea, mă tem că imaginea României va avea de suferit, precum a avut de suferit imaginea Uniunii Europene şi va fi discreditată, în consecinţă, ideea de integrare europeană.

Sursa: ziare.com