INTERVIU // Femeia cu dizabilități care a reprezentat R. Moldova la un concurs de MISS: „Am înțeles că pot fi depășite anumite limite”

Numele Ludmila Iachim este de ani buni sinonim cu numele unei femei de succes, în pofida dizabilității locomotorii pe care o are. Este manager de proiecte în cadrul Asociației „MOTIVAȚIE” din Moldova, expertă în angajarea asistată a persoanelor cu dizabilități, participantă activă la diverse conferințe, dezbateri publice, evenimente de informare și promotoare a persoanelor cu dizabilități. Participarea Ludmilei la concursul „Miss Wheelchair World 2017” reprezintă un act de curaj, încredere în propriile forțe și promovarea imaginii Republicii Moldova pe plan internațional.

Ludmila, te rog să ne spui cum ai aflat despre acest concurs și cum ai fost selectată?

Conform Regulamentului concursului, țările care organizează concursul „Miss Wheelchair” la nivel național, au avut dreptul să înregistreze două reprezentante. În țările în care un astfel de concurs nu există, ONG-urile care lucrează cu persoanele cu dizabilități, au avut posibilitatea să nominalizeze o participantă. În cazul meu, organizatorii au aflat despre mine de la comunitatea moldovenilor stabiliți în or. Varșovia. Astfel, am primit o scrisoare oficială prin care am fost încurajată să particip la acest concurs. După o analiză aprofundată a tuturor dosarelor, organizatorii concursului - Fundația „The Only One” împreună cu Primăria or. Varșovia - au anunțat lista finalistelor și țările de origine: 19 țări și 24 de participante, printre care Republica Moldova în numele meu.

Povestește-ne ceva din culisele concursului.

Atmosfera între participante a fost una destinsă și prietenoasă, însă programul pregătirilor a fost foarte stringent și solicitant. Cred că fiecare dintre noi și-a dezvoltat rezistența la situații de stres. Numărul coregrafic a fost cel care ne-a dat bătăi de cap, pe motiv că nu a fost întocmai adaptat la necesitățile fiecărei participante. În contextul în care, unele participante aveau mobilitatea redusă a mîinilor, vă dați seama că un exercițiu coregrafic neadaptat accentuează în mod vizibil incapacitatea persoanei și nu o avantajează în niciun fel în raport cu participantele care aveau mîinile mobile.

Dincolo de aceste impedimente, ne-am susținut reciproc, ne-am complimentat și am format o echipă demnă de toată admirația participantelor și a spectatorilor. Cu siguranță ar mai fi de lucru din perspectiva organizării evenimentului, întrucât concursul se desfășoară pentru prima dată și este un proiect pilot pe care poți să testezi oportunitățile și neajunsurile, în pofida cărora am urcat pe podium în fața unui public largși am scris istorie.

Concursul „Miss Wheelchair World 2017” s-a vrut din start a fi unul care promovează și pune în valoare abilitățile femeilor cu dizabilități, însă anumite voci l-au apreciat ca fiind netransparent în raport cu decernarea titlului ,,Miss Popularitate”. Care este părerea ta?

Cu trei zile înainte de închiderea votului on-line, aveam peste 11.000 de voturi și mă clasam pe primul loc. Era o diferență de 5.000 de voturi dintre mine și reprezentanta Poloniei care, la acel moment, se clasa pe locul doi. Deși votarea urma să se încheie pe 6 octombrie, acest lucru s-a întâmplat cu 3 zile mai devreme, fără anunț prealabil. Explicația organizatorilor a fost că în acest mod și-au propus să elimine concurența dintre noi și am fi mai motivate să ne concentrăm asupra pregătirilor pentru Gala Finală din 7 octombrie.

Personal, nu am simțit vreo stare de concurență sau lipsă de atenție. Este firesc că fiecare dintre noi a năzuit la unul din titluri. Eu am mizat inclusiv pe titlul „Miss Popularitate” care a fost monitorizat de întreaga țară, ca într-un final, în circumstanțe necunoscute, acesta să revină reprezentantei din India.

Vreau să fiu înțeleasă corect. Am împărtășit emoții de bucurie cu fiecare câștigătoare și port admirația fiecăreia în parte. Însă, când lucrurile iau o întorsătură neașteptată, când reprezentanta Poloniei câștigă trei coroane din totalul de opt, atunci când uimirea crește în rândul mai multor participante, trebuie să recunosc că lipsa de transparență mă face să cred că rezultatele concursului par să fi fost predefinite.

Dezamăgirea mea vine în raport cu organizatorii acestui prim eveniment mondial și nu cu participantele care au fost fiecare extraordinare și deosebite în felul său. Noi am fost o echipă. Fiecare a venit cu o istorie și o experiență acumulată de-a rândul anilor, suntem persoane formate și ne bucurăm de reputație în diverse domenii. Fără să ezit, o să vă spun că suntem niște curajoase și speciale într-un fel aparte, de vreme ce putem demonstra publicului larg că ne iubim și ne acceptăm dincolo de aparențe.

Care este sfatul tău către reprezentantele sexului frumos ce își propun la anul să participe la acest concurs?

Să fie pregătite fizic și moral. Condițiile sunt dure din cauza numărului mare de participante și a programului intens de pregătiri. Echilibrul emoțional și perseverența sunt acele calități care o să le ajute enorm. Cu certitudine, experiența este inedită și merită orice efort și investiție.

Este o promovare nu doar personală, dar și promovarea imaginii pozitive a Republicii Moldova pe plan internațional. Personal, am înțeles că pot fi depășite anumite limite.

Ludmila, știu că ai participat recent și la Conferința națională privind drepturile sexuale și reproductive ale femeilor cu dizabilități în Moldova. O să te rog să ne ajutați în a combate sau îndreptăți următoarea afirmație: persoanele cu dizabilități nu pot avea viață sexuală și nu pot concepe/este periculos să conceapă copii. Care-i adevărul?

Avem mai multe istorii de succes când femei cu dizabilități au format familie, au dat naștere și educă copii minunați și absolut fără dizabilități. Sunt de acord că această afirmație, de cele mai multe ori, este una stereotipică. Dar, trebuie să recunosc că sunt și cazuri în care conceperea unui copil chiar ar putea pune în pericol viața viitoarei mame și a copilului. În funcție de gradul/tipul dizabilității și al recomandărilor venite din partea medicilor, persoana cu dizabilități va conștientiza care sunt posibilitățile și capacitățile ei atât în a întreține o relație sexuală, cât și în a concepe un copil.

Persoanele cu dizabilități trebuie să se poată bucura de toate drepturile sexuale şi reproductive garantate de instrumentele juridice. Însă, pe lângă drepturi, trebuie să cunoaștem care sunt și responsabilitățile noastre, iar în unele cazuri, să conștientizăm consecințele. Seminarele de informare sunt indispensabile: atât pentru personalul medical în evaluarea corectă a stării persoanei și a comunicării eficiente, cât și în rândul persoanelor cu dizabilități în exprimarea conștiincioasă a posibilităților, dorințelor și eventualelor patologii.

Între medic și pacient trebuie să fie un liant de prietenie. Primul trebuie să nu privească sceptic și stereotipic posibilitățile unei persoane cu dizabilități, al doilea trebuie să expună deschis și tranșant toate aspectele importante legate de starea sa fizică și psihică și posibilitatea de a planifica o sarcină.

Reușesc femeile cu dizabilități să acceseze serviciile medicale de planificare familială sau de examinare a stării sănătății reproductive?

Femeile cu dizabilităţi întâlnesc mai multe obstacole atunci când e vorba de o consultare la medicul ginecolog sau specializat în planificarea familiei. Acest lucru are loc, mai degrabă, din cauza prejudecăților, a personalului medical neinformat și a lipsei condițiilor de accesibilitate, decât din cauza dizabilității. Femeile cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale sunt într-o poziție mult mai vulnerabilă în comparație cu cele cu dizabilitate fizică, atuncicând vorbim de sexualitate și viață reproductivă.

Aceste persoane sunt descurajate sau ironizate de către diverși membri ai societății dacă își propun să formeze un cuplu. Prin urmare, multe persoane au relații în secret, se simt desconsiderate și le este dificil să mențină relații de cuplu. Pentru a preveni astfel de situații, fac apel la părinții copiilor cu dizabilități. Nu vă fie frică și nu evitați discuțiile cu copiii voștri când vine vorba de perioada maturității, sexualitate, planificarea familiei sau conceperea copiilor. Încercați să le explicați ce este o relație sexuală și care sunt consecințele dacă aceasta este neprotejată.

Vorbiți-le despre bolile sexual transmisibile, despre măsuri de contracepție sau riscul sarcinilor nedorite. Aceste discuții nu vor descuraja persoanele cu dizabilități să întrețină relații sexuale sau să conceapă un copil. Ele vor crește responsabilitatea tinerilor în a-și asuma deciziile pe care le iau vis-à-vis de acest subiect. Sexualitatea copilului nu trebuie inhibată, despre ea se vorbește deschis. Dacă părinții au dubii în a aborda acest subiect, mergeți sau direcționați copilul la un specialist. În calitate de părinte, puteți în prealabil să fixați o consultație personală, pentru a vă asigura de competențele acestuia și de modul în care va fi tratat copilul Dvs.

Interviu de Natalia Țurcanu, Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova