INTERVIU // Dirk Schuebel: „R. Moldova ar fi arătat altfel, dacă nu ar fi fost finanțată de UE”

 Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel, se arată optimist că R. Moldova va semna, până la finele anului viitor, Acordul de Asociere și va avea un regim liberalizat de vize cu UE

Raisa Lozinschi

Șeful Delegației Uniunii Europene în R. Moldova, Dirk Schuebel, își încheie misiunea la Chișinău în noiembrie curent. În cei patru ani de aflare a lui Schuebel în R. Moldova, „visul european” al țării a devenit tot mai real. Summitul de la Vilnius se anunță „motiv de sărbătoare” pentru R. Moldova, atunci când urmează să fie parafat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană (UE). Cât de greu a fost să ajungem aici, ce ne așteaptă în UE și cu ce sentimente pleacă Dirk Schuebel de la Chișinău, aflați din interviul de mai jos.

Excelență, vizitele în R. Moldova ale mai multor înalți oficiali ai UE s-au întețit în ultimul timp și până la sfârșitul anului curent sunt anunțate altele. Ce să însemne acest lucru pentru R. Moldova?

Asta înseamnă că R. Moldova are deja o poziție recunoscută în cadrul UE pentru ceea ce a realizat în ultimii patru ani. Acum patru ani, despre R. Moldova se știa doar prin prisma conflictului transnistrean. Acum, R. Moldova își are locul foarte ferm pe harta UE și mult mai multă lume cunoaște unde se află și care este situația din țară.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Catherine Ashton, a declarat, marți, la Chișinău că R. Moldova va avea motive să sărbătorească după Summitul de la Vilnius. Pe de altă parte, opoziția de la Chișinău anunță o „revoluție de catifea” cu căderea Guvernului și neparafarea Acordului de Asociere a R. Moldova la UE. Credeți că autoritățile R. Moldova vor fi în stare să mențină stabilitatea politică din țară?

Eu pot să repet doar ce a spus dna Ashton – R. Moldova are toate șansele să parafeze Acordul de Asociere la Vilnius și să finalizeze niște chestiuni tehnice care țin de regimul liberalizat de vize cu UE, pentru că planul de acțiuni a fost practic încheiat. Drept urmare a acestor evenimente, Comisia Europeană ar putea să recomande statelor membre să lanseze regimul liberalizat de vize cu R. Moldova. Sunt optimist. În cazul în care reformele vor fi reluate la viteză maximă, în special cele din justiție, vor fi adoptate unele legi cu privire la transparența proprietății instituțiilor de presă, precum și cu privire la finanțarea partidelor politice, va fi consolidată lupta împotriva corupției, eu cred că spre finele anului viitor Acordul de Asociere va fi semnat, iar regimul liberalizat de vize va intra în vigoare.

Sondajele de opinie atestă un euroscepticism ridicat printre cetățenii R. Moldova. Ce trebuie să știe omul de rând din R. Moldova despre ce îl așteaptă odată cu integrarea țării noastre în UE?

Consider că mulți cetățeni asociază UE cu Alianța guvernamentală pentru Integrare Europeană. Având în vedere criza politică ce a durat cinci luni, oamenii nu prea au motive să fie proeuropeni. Acum este sarcina noului Guvern să lucreze ca să îmbunătățească reputația ideii de integrare europeană, dar și UE trebuie să lucreze mai mult ca să explice ce face UE pentru R. Moldova.

Explicați-ne dvs. ce face UE pentru R. Moldova…

Sunt foarte puține locuri în R. Moldova unde nu s-au investit bani europeni. R. Moldova ar fi arătat complet altfel, dacă nu ar fi fost proiectele finanțate de UE. În perioada anilor 2010-2013, UE a finanțat sub formă de granturi proiecte implementate în R. Moldova în sumă de peste 550 de milioane de euro. Au mai fost oferite și credite din partea Băncii Europene pentru Investiții și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, din alte fonduri regionale sau din programe. R. Moldova este țara care primește cel mai mare suport financiar pe cap de locuitor printre statele incluse în politica europeană de vecinătate.

Spuneați că euroscepticismul cetățenilor R. Moldova se asociază cu guvernarea AIE. Avem o nouă alianță de guvernare, nu foarte schimbată, e adevărat. Credeți că îi va reuși acesteia să schimbe părerea populației vizavi de viitorul european al țării noastre?

Cetățenii vor să vadă eforturile reale pe care le întreprinde Guvernul pentru a consolida nu propria bunăstare, ci pe cea a cetățenilor. Oamenii vor să vadă schimbări reale în viețile lor – să aibă mai mulți bani, drumuri, infrastructură, sistem de învățământ, de sănătate, social ș.a.m.d. mult mai bune. Noi vom lucra împreună pentru soluționarea acestor probleme. Trebuie să arătăm mai mult ceea ce s-a realizat și cum ar fi arătat țara fără finanțarea din diferite colțuri ale lumii, inclusiv din partea UE.

Mai mulți analiști politici de la Chișinău au întrevăzut o legătură între obiectivul european al Chișinăului asumat mai ferm ca niciodată, provocările de la Tiraspol și așa-zisul referendum din Găgăuzia. Dvs. credeți că există vreo legătură între aceste evenimente?

Noi am înregistrat o ascensiune în soluționarea conflictului transnistrean în prima jumătate a anului 2012 când au fost realizate niște rezultate concrete în cadrul formatului 5+2. Ulterior, această tendință a fost în descreștere. Sperăm să revenim la acea situație constructivă din prima jumătate a anului trecut. Nu trebuie să uităm că în 2009 nu se duceau niciun fel de negocieri oficiale cu regiunea transnistreană și dacă voiai să ai vreo reuniune cu Smirnov, trebuia să aștepți vreo jumătate de an. Ulterior, negocierile au fost reluate, dar pentru a găsi o soluție la anumite probleme, trebuie ca toți cei incluși în formatul 5+2 să vrea acest lucru. Cu acești pași mici sperăm să deschidem al treilea coș de pe agenda formatului 5+2 care se referă la soluționarea politică a acestui conflict.

Întrebarea era dacă dvs. vedeți vreo legătură între acele evenimente și cine ar fi interesat să destabilizeze situația din R. Moldova?

Într-adevăr, anul acesta este decisiv pentru R. Moldova, având în vedere obiectivele ambițioase pe care ni le-am pus pentru Summitul Parteneriatului Vestic de la Vilnius din această toamnă, unde intenționăm să parafăm Acordul de Asociere și să finalizăm planul de acțiuni cu privire la regimul liberalizat de vize. Sunt anumite obiecții care vin atât din interiorul R. Moldova, cât și din vecinătate, dar aceasta este politica.

Unele voci de la Tiraspol avansează ideea integrării R. Moldova în UE în schimbul recunoașterii internaționale a Transnistriei. Se ia în calcul un asemenea scenariu la Bruxelles sau e unul de domeniul fantasticului?

E o fantezie, așa cum ați spus și dvs. R. Moldova își urmează cursul proeuropean și vom susține în acest sens R. Moldova pe calea pe care a decis să o urmeze, fiindcă o considerăm una corectă. În ceea ce ține de rezolvarea conflictului transnistrean, noi de asemenea depunem eforturi pentru rezolvarea conflictului și sperăm că în urma negocierilor vom găsi o soluție agreată de ambele părți în ceea ce privește reintegrarea regiunii transnistrene în cadrul R. Moldova.

Decizia de a instala puncte de control la Nistru a produs multe discuții aprinse în Parlament. De ce avem nevoie de acele puncte de control?

Acestea nu sunt niște puncte de control la frontieră, sunt niște puncte de control voluntare pentru ca cetățenii din țări terțe să poată să se înregistreze chiar la hotar, atunci când intră în țară, fără ca să meargă ulterior la poliție s-o facă. De asemenea, acestea servesc scopului de a vedea cine intră în țară. Acest lucru este necesar pentru acordarea regimului liberalizat de vize R. Moldova și pentru asta autoritățile trebuie să știe cine intră în țară. Pentru că segmentul central de pe linia de frontieră nu este sub controlul autorităților R. Moldova. Acolo vor lucra persoane îmbrăcate în civil de la Biroul Azil și Migrație care vor acorda servicii de înregistrare și atât.

Cei mai aprigi critici ai acestei decizii sunt comuniștii. Înseamnă că aceștia nu-și doresc ca cetățenii R. Moldova să circule fără vize în statele UE?

Asta este impresia care se creează.

Există temeri la Bruxelles că, odată cu acordarea regimului liberalizat de vize, basarabenii vor „umple” Europa, așa cum s-a pus problema vizavi de cetățenii altor state din UE?

Este un lucru evident că nu va fi ușor de convins toate cele 28 de state membre ale UE să acorde regim liberalizat de vize pentru R. Moldova. Dar am și un exemplu pozitiv. Să ne uităm la Polonia, Cehia sau Ungaria care au avut acest regim liberalizat de vize cu UE, apoi au devenit membre ale UE. Și, practic, în ceea ce ține de migrația populației nu s-au observat mari schimbări. Cetățenii acelor țări care doreau să se stabilească în alte țări erau deja acolo. Deci, regimul liberalizat de vize nu a favorizat fenomenul migrațional. În R. Moldova este aceeași situație. Cetățenii de aici care au dorit să plece în țările UE, au făcut-o. O altă problemă este că nu toți se află acolo legal. Nu cred că regimul liberalizat de vize ar avea efecte dramatice privind migrația populației din R. Moldova către Vest, pentru că țara este mică și cei care au dorit să plece sunt deja acolo.

Privatizările în masă ale unor întreprinderi de stat anunțate de autorități au iscat la fel de multe dispute…

Pentru noi contează foarte mult ca acestea să aibă loc în condiții de maximă transparență. Este necesar să fie organizate licitații publice, toți pașii să fie efectuați în mod transparent și să i se acorde prioritate celei mai bune oferte.

Mulți pun crearea noii coaliții de guvernare de la Chișinău pe seama „împăcării dintre cei doi Vlazi”. Credeți că o să țină această „împăcare” și vom reuși să avem o stabilitate politică în R. Moldova măcar până în luna noiembrie?

Din ceea ce am văzut în ultimele săptămâni, premierul Iurie Leancă și spicherul Igor Corman au înregistrat succese. Cursul destul de lin pe care l-a luat domnul Leancă în ceea ce ține de contactele cu Igor Corman și, dacă acest lucru se va menține, sunt sigur că lucrurile vor merge bine pe viitor. Dar cred că țara îi datorează multe lui Vlad Filat, în special în cei trei ani și jumătate cât a condus cele două guverne de coaliție. Dumnealui, de fapt, a dus R. Moldova pe acest curs puternic proeuropean. Și chiar și acum, de pe poziția de lider al celui de-al doilea partid ca mărime din R. Moldova, dlui poate să facă multe pentru a continua aceste reforme și sunt convins că o va face.

În cazul în care revin comuniștii la guvernare, ce se poate întâmpla cu integrarea europeană a R. Moldova?

Am avut întâlniri regulate cu reprezentanții comuniștilor și cu Vladimir Voronin pe parcursul aflării mele timp de patru ani aici. Și situația s-a schimbat recent. Până acum, mi se spunea că PCRM este pentru integrarea europeană a R. Moldova și comuniștii, de fapt, au lansat acest proces. Ei au lucrat la elaborarea planului de acțiuni R. Moldova – UE în cadrul politicii europene de vecinătate. De aceea, pe mine m-a surprins foarte mult să aud recent că ei și-au schimbat opțiunea la 180 de grade. Important este ca noi să avansăm în acest proces de integrare europeană. Obiectivul nostru pentru următoarea perioadă este semnarea Acordului de Asociere la UE înaintea alegerilor parlamentare ordinare și sperăm că până atunci va intra în vigoare și regimul liberalizat de vize. Aceste două lucruri vor asigura viitorul proeuropean al R. Moldova indiferent de opțiunile clasei politice.

Alegerea președintelui R. Moldova a generat o criză politică la Chișinău. Care ar fi soluția pentru a evita pe viitor situația nealegerii șefului statului timp de mai bine de doi ani?

Nu sunt nici jurist, nici membru al Curții Constituționale, dar vreau să vă zic că într-o societate democratică este foarte puțin probabil ca un singur partid să aibă o majoritate de 61 de voturi ca să aleagă președintele. Aș vedea ca soluție alegerea președintelui în mod gradual, pe runde. De exemplu, în prima rundă să fie propusă alegerea cu trei cincimi din voturi, dacă nu se ajunge la un rezultat, acest prag să scadă până se ajunge la majoritatea simplă din Parlament. Astfel, ar putea fi evitat acel blocaj pe care l-am văzut anterior.

Sistemul mixt de vot ar fi potrivit pentru R. Moldova, ținând cont de exemplul din Găgăuzia când un partid nu a avut niciun deputat în Adunarea Populară de acolo după alegeri, dar acum deține majoritatea?

Nu este vorba despre sistemul electoral aici, ci despre corupție. Atunci când va fi eliminată corupția, rămâne să decideți ce sistem electoral să aplicați. În UE funcționează diferite sisteme. Important este să se țintească spre corupție și apoi țara să decidă ce sistem electoral ar fi mai potrivit. În lupta cu corupția important este să existe toleranță zero față de acest fenomen.

Cu ce sentimente o să plecați din R. Moldova la încheierea mandatului?

Cu un ochi plâng și cu unul râd (zâmbește – n.r.). Multe lucruri au fost realizate și poate oamenii de rând nu simt aceste schimbări îndată, dar țara se deosebește de cea care a fost acum patru ani. Să vă dau un exemplu personal. Prin anii 2004-2005, am fost într-o vizită de afaceri, eram cazat la hotelul care se numea „Dedeman” pe atunci și de la hotel până la bd. Ștefan cel Mare poliția mă oprea de câteva ori ca să verifice actele. Deci, la fiecare două-trei sute de metri mă oprea un polițist ca să verifice actele, numai pentru că arătam a străin. Acest lucru indica faptul că exista un stat polițienesc și multă corupție. Astăzi, chiar dacă arăți a străin, nimeni nu te mai oprește. Țara a devenit mai deschisă și mass-media la fel, poate uneori chiar prea deschisă. Consider că R. Moldova merge pe o cale bună și corectă. Personal, am investit mult efort în ceea ce s-a realizat aici. De aceea, eu chiar sper ca Acordul de Asociere să fie parafat la Vilnius, ulterior semnat și să fie acordat regimul liberalizat de vize. Totodată, mă simt trist că voi lăsa mulți prieteni aici, în R. Moldova, și nu mă refer la politicieni. Am avut posibilitatea să călătoresc, am fost în multe raioane ale țării, am întâlnit oameni simpli care s-ar fi bucurat să mai fie un proiect al UE implementat la ei. Mulți oameni au fost satisfăcuți de această colaborare.

Dacă o să vă întrebe cineva de R. Moldova, care ar fi primul lucru pe care îl veți spune despre noi?

Le voi spune că am petrecut patru ani fantastici în R. Moldova și le voi mai spune că țara are perspective frumoase, doar că este important ca politicienii să înțeleagă aceste perspective și să le valorifice. Vreau să mulțumesc tuturor celor care au urmărit ceea ce întreprinde UE, cum susține UE R. Moldova și ne-au susținut pe noi, ceea ce înseamnă că au susținut și R. Moldova pe această cale spre un viitor mai prosper. Vreau să doresc tuturor succese pe viitor și să știți că aveți un prieten la Bruxelles.

Vă mulțumim pentru interviu!

Dirk Schuebel: „Am călătorit mult de la nord la sud, am fost la cetatea din Soroca, la Orheiul Vechi, la Comrat, la Vinăria Purcari etc. Am văzut multe locuri, mulți oameni binevoitori, am mâncat bucate proaspete, ecologice. Vinurile moldovenești sunt fantastice și, dacă mai multă lume ar cunoaște vinurile din R. Moldova, ar fi un succes”.

Profil de ambasador

Dirk Schuebel este un diplomat și economist care provine din Germania de Est, însă o mare parte din viață a trăit în Germania de Vest. Potrivit Wikipedia, ca diplomat a activat în domeniul politologiei din Ungaria. Ulterior, Dirk Schuebel a fost șeful interimar al Delegației Comisiei Europene în Ucraina.

Din noiembrie 2009 a activat în calitate de șef al Delegației UE în R. Moldova, după expirarea mandatului primului Ambasador al UE la Chișinău, Cesare de Montis.

Următorul șef al Delegației UE la Chișinău a fost desemnat diplomatul finlandez Pirkka Tapiola.

 

 

Prietenii tăi merită să știe ASTA!