Lidera AfD amenință cu un „Gerexit”: Germania ar putea renunța la euro, ieși din Schengen și închide granițele

Lidera AfD, partidul german de extremă dreapta, Alice Weidel, anunță schimbări radicale pentru Germania în cazul în care formațiunea sa va ajunge la guvernare.

Într-un interviu pentru un post de televiziune german, Alice Weidel a declarat că, dacă AfD ar forma guvernul, Germania ar putea părăsi atât zona euro, cât și spațiul Schengen. Planul partidului prevede închiderea frontierelor și o înăsprire considerabilă a politicilor privind migrația. AfD, formațiune considerată extremistă și apropiată de Rusia, își consolidează poziția în sondaje și ar putea conduce pentru prima dată un guvern regional după alegerile programate în septembrie.

În cadrul interviului, Weidel a reiterat poziția formațiunii privind renunțarea la moneda euro și a susținut că economia Germaniei funcționa mai bine înainte de introducerea monedei unice. Lidera AfD a subliniat că această propunere rămâne fermă și este inclusă și în programul electoral pentru viitoarele alegeri federale.

"Germaniei îi mergea semnificativ mai bine înainte de introducerea euro", a spus ea.

În opinia lui Weidel, euro este o monedă vulnerabilă și slăbită. Ea consideră că acest lucru a dus la scăderea nivelului de trai pentru populația activă, iar Germania nu ar mai beneficia de avantajele pe care le-ar fi oferit o monedă națională puternică. Deprecierea euro ar fi provocat, în viziunea sa, pierderi importante de avere pentru o parte semnificativă a cetățenilor.

Propunerea referitoare la renunțarea la moneda unică este dublată, în viziunea AfD, de o schimbare radicală a politicilor de frontieră și migrație. "Le vom închide și vom ieși din Schengen", a declarat Weidel despre granițele Germaniei. Aceasta a susținut că libera circulație și lipsa controalelor la frontierele interne ale Europei reprezintă un risc major pentru securitatea Germaniei, astfel încât, în cazul unui guvern condus de AfD, țara ar renunța la participarea în spațiul Schengen.

În prezent, Germania a reintrodus controale la frontiere în anumite condiții, deși funcționarea spațiului Schengen se bazează, în principiu, pe eliminarea verificărilor la granițele dintre statele membre.

Weidel susține, de asemenea, o reformă amplă a sistemului de azil, a procedurilor de deportare și a regulilor privind acordarea cetățeniei. În viziunea sa, Germania se confruntă cu un nivel excesiv al migrației ilegale și cu probleme legate de siguranța juridică în acest domeniu. Formațiunea își propune creșterea numărului de deportări și restrângerea semnificativă a naturalizărilor.

Lidera AfD a afirmat că, în cazul unui guvern condus de formațiunea sa, cei aproximativ 1,3 milioane de sirieni aflați în Germania ar trebui să se întoarcă în Siria. Ea a insistat că persoanele pentru care nu mai există motive de protecție internațională ar trebui să părăsească Germania, în loc să primească cetățenia acestei țări.

Pe lângă temele legate de migrație și politică monetară, Alice Weidel a lansat critici dure la adresa principalelor partide aflate la guvernare, CDU și SPD. Lidera AfD i-a acuzat pe politicienii aflați la conducerea Germaniei că induc populația în eroare și iau decizii care afectează negativ țara.

Weidel a criticat în special refuzul CDU de a colabora cu AfD și a calificat politica de izolare a formațiunii sale, cunoscută drept "cordonul sanitar", ca fiind "fundamental nedemocratic". Ea a susținut că această strategie va afecta CDU pe termen lung și a prezis că partidul conservator nu va mai reuși să câștige viitoare alegeri federale.

În același timp, lidera AfD s-a declarat convinsă că formațiunea sa va ajunge curând la conducerea mai multor landuri germane, urmând ca apoi să preia puterea și la nivel federal. "Vom guverna în primele land-uri", a spus ea. „Și apoi vom guverna și la nivel federal”.

Primele alegeri regionale sunt programate pentru 6 septembrie în Saxonia-Anhalt, iar pe 20 septembrie vor avea loc scrutinuri în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Inferioară. Datele din relatările despre interviu arată că AfD depășește 40% în sondajele din Saxonia-Anhalt. La nivel național, un sondaj al institutului Forschungsgruppe Wahlen plasează formațiunea la 27%, în timp ce CDU este creditată cu 22%.

Weidel a reiterat și opoziția AfD față de interdicția planificată pentru automobilele dotate cu motoare cu ardere internă. Ea a descris viziunea economică a partidului ca fiind centrată pe reducerea intervenției statului și respingerea a ceea ce numește "politici construite în jurul interdicțiilor". În schimb, lidera AfD pledează pentru "libertatea pieței" și "deschiderea față de diferite tehnologii".

În ceea ce privește schimbările climatice, Alice Weidel a afirmat că acestea "au existat dintotdeauna" și a pus sub semnul întrebării necesitatea măsurilor destinate combaterii crizei climatice. Declarațiile vin într-un an marcat de temperaturi foarte ridicate în Europa, de incendii puternice în mai multe regiuni din vestul și sudul continentului și de scăderea dramatică a nivelului Dunării.

Pozițiile exprimate de Alice Weidel conturează principalele direcții ale programului AfD în eventualitatea ajungerii formațiunii la guvernarea federală: ieșirea din zona euro și din spațiul Schengen, restricționarea puternică a migrației, schimbări în politica industrială și renunțarea la actuala strategie climatică a Germaniei.

În același context politic tensionat, un sondaj de opinie realizat de INSA indică faptul că blocul conservator din Germania înregistrează cele mai slabe intenții de vot din ultimii cinci ani. Studiul, realizat pe un eșantion de 1.203 persoane cu drept de vot, arată că blocul format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și aliatul său bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), este creditat cu doar 20% din opțiunile electoratului, cel mai redus nivel de după octombrie 2021.

Pe prima poziție în preferințele de vot se află "Alternativa pentru Germania" (AfD), cu 28% din intențiile de vot. Verzii ar obține 13% din sufragii, în timp ce Partidul Social-Democrat (SPD) și Die Linke sunt estimate fiecare la 12%. Liberalii (FDP) ar depăși din nou pragul de 5% necesar pentru intrarea în parlament, în timp ce Alianța Sahra Wagenknecht ar obține doar 3% și nu ar reuși să acceadă în legislativ.

În septembrie sunt programate alegeri regionale în Saxonia-Anhalt (6 septembrie), Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Berlin (20 septembrie), iar AfD mizează pe obținerea unor scoruri istorice în aceste landuri.

Sondajul INSA a fost realizat în perioada 10-14 august, iar marja de eroare este de +/- 3,1 puncte procentuale.

Pe fondul acestor evoluții politice și al unei nostalgii crescânde față de fostul regim comunist din estul țării, Berlinul a denunțat joi tentativele "extremiștilor" de a minimaliza fărădelegile comise în RDG (Republica Democrată Germană), înaintea unor importante scrutinuri regionale.

"Extremiștii de stânga ca și cei de dreapta încearcă în prezent să minimalizeze în mod deliberat fărădelegile comise în RDG", a avertizat ministrul german al culturii, Wolfram Weimer, apropiat de tabăra conservatoare, în cadrul unei ceremonii dedicate împlinirii a 65 de ani de la ridicarea Zidului Berlinului. "Regimul SED (partidul unic în RDG) a fost o dictatură brutală, fără alegeri libere, fără libertatea presei, fără libertate de circulație, dar cu STASI (temuta poliție politică secretă), temnițe de tortură și benzi ale morții de-a lungul zidului", a adăugat Weimer.

Responsabila din Bundestag pentru victimele SED, Evelyn Zupke, a confirmat această viziune într-un interviu: "Pentru unii, RDG pare din ce în ce mai frumoasă pe măsură ce trece timpul (...) Se ocultează cum era de fapt viaţa în RDG".

Președintele Uniunii asociațiilor victimelor dictaturii comuniste (UOKG), Dieter Dombrowski, a avertizat asupra pericolelor tot mai mari care amenință democrația. "Democrația este pusă din ce în ce mai des sub semnul îndoielii (...) Această tendință se accentuează atât la stânga, cât și la dreapta", a declarat el pentru un conglomerat media regional.

Dombrowski a denunțat și faptul că, în cadrul unui miting electoral al AfD în landul Saxonia-Anhalt, unde acest partid îi devansează pe conservatori cu aproape 20 de puncte procentuale în sondaje, "s-a cântat imnul RDG". Această regiune, situată la aproximativ 200 km de Berlin și având puțin peste două milioane de locuitori, ar putea deveni prima guvernată de extrema dreaptă în Germania.

Candidatul AfD Ulrich Siegmund, născut în 1990, la trei săptămâni după reunificare, mizează pe această "nostalgie" est-germană în rândul alegătorilor, organizând plimbări cu Simson, o motocicletă mică devenită simbol al identității din fosta RDG.

Pe lângă scrutinul din Saxonia-Anhalt, planificat pentru 6 septembrie, alegeri regionale vor avea loc la 20 septembrie în Berlin și în Mecklenburg-Pomerania din nord-estul Germaniei.

Ridicat pe 13 august 1961, Zidul Berlinului a separat Republica Democrată Germană comunistă de Germania de Vest timp de 28 de ani. Căderea sa, la 9 noiembrie 1989, a fost urmată de reunificarea țării, oficializată la 3 octombrie 1990.