Alice Weidel anunță ruptura AfD de UE: ieșire din zona euro și Schengen, închiderea frontierelor și deportarea a peste un milion de sirieni

Lidera AfD, partidul german de extremă dreapta, Alice Weidel, anunță schimbări radicale pentru Germania în cazul în care formațiunea sa ajunge la guvernare.

Într-un interviu acordat postului public ZDF, Alice Weidel a declarat că, dacă AfD va forma guvernul, Germania ar putea părăsi atât zona euro, cât și spațiul Schengen. Planul partidului prevede închiderea frontierelor și o înăsprire considerabilă a politicilor de migrație. AfD, considerată o formațiune extremistă și apropiată de Rusia, își consolidează poziția în sondaje și ar putea prelua, pentru prima dată, conducerea unui guvern regional după alegerile programate în septembrie.

În interviu, Weidel a reiterat poziția AfD privind renunțarea la moneda euro și a susținut că economia Germaniei a avut rezultate mai bune înainte de introducerea monedei unice. Lidera AfD a subliniat că formațiunea își menține această propunere, inclusă clar în programul electoral pentru următoarele alegeri federale.

"Germaniei îi mergea semnificativ mai bine înainte de introducerea euro", a afirmat ea.

În viziunea lui Weidel, euro este o monedă vulnerabilă și slăbită, ceea ce ar fi contribuit la scăderea nivelului de trai al populației active. Ea a susținut că Germania a pierdut avantajele unei monede naționale puternice, iar deprecierea euro ar fi adus pierderi de avere pentru o parte importantă a cetățenilor.

Critica la adresa monedei unice este însoțită de o propunere de schimbare radicală a politicii de frontieră și migrație. "Le vom închide și vom ieși din Schengen", a spus Weidel, referindu-se la granițele Germaniei. Potrivit ei, libera circulație și absența controalelor la frontierele interne europene reprezintă un risc serios pentru securitatea Germaniei. În cazul unui guvern condus de AfD, țara ar renunța la participarea în spațiul Schengen.

Germania a reintrodus deja controale la unele frontiere, deși mecanismul Schengen se bazează, în esență, pe eliminarea verificărilor la granițele dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Weidel pledează și pentru o schimbare amplă a sistemului de azil, a procedurilor de deportare și a regulilor privind acordarea cetățeniei. În opinia sa, Germania se confruntă cu un nivel excesiv al migrației ilegale și cu probleme legate de siguranța juridică în acest domeniu. Astfel, formațiunea ar urmări creșterea numărului de deportări și limitarea naturalizărilor.

Potrivit declarațiilor sale, într-un guvern AfD cei aproximativ 1,3 milioane de sirieni aflați în Germania ar trebui să se întoarcă în Siria. Alice Weidel a susținut că persoanele pentru care nu mai există motive de protecție internațională "ar trebui să părăsească Germania, nu să primească cetățenia acestei țări".

În timpul interviului, lidera AfD a lansat critici dure la adresa principalelor partide aflate la guvernare. Ea a vizat în special CDU, partidul cancelarului Friederich Merz, și SPD, formațiunea social-democrată tradițională, acuzându-le că induc populația în eroare și că deciziile lor afectează negativ țara.

Weidel a criticat ferm refuzul CDU de a colabora cu AfD și a calificat politica de izolare a formațiunii sale, cunoscută sub denumirea de "cordon sanitar", drept "fundamental nedemocratic". În opinia ei, această strategie va lovi chiar CDU și va face ca acest partid să nu mai poată câștiga viitoare alegeri federale.

În același timp, Alice Weidel s-a arătat convinsă că AfD va ajunge curând la conducerea mai multor landuri germane, înainte de a prelua puterea la nivel federal. "Vom guverna în primele land-uri", a spus ea. „Și apoi vom guverna și la nivel federal”.

Primele alegeri regionale vor avea loc la 6 septembrie în Saxonia-Anhalt, iar pe 20 septembrie sunt programate scrutinuri în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Inferioară. Datele citate în relatările despre interviu indică faptul că AfD depășește pragul de 40% în sondajele din Saxonia-Anhalt. La nivel național, un sondaj realizat de Forschungsgruppe Wahlen plasează AfD la 27%, în timp ce CDU este creditat cu 22%.

Weidel a reafirmat și opoziția AfD față de interdicția planificată pentru automobilele echipate cu motoare cu ardere internă. Ea a descris viziunea economică a partidului ca fiind axată pe reducerea intervenției statului și pe respingerea a ceea ce numește "politici construite în jurul interdicțiilor". În schimb, lidera AfD pledează pentru "libertatea pieței" și "deschiderea față de diferite tehnologii".

Referindu-se la schimbările climatice, Alice Weidel a afirmat că acestea "au existat dintotdeauna" și a pus sub semnul întrebării necesitatea măsurilor adoptate pentru combaterea crizei climatice. Declarațiile vin într-un an în care Europa se confruntă cu temperaturi foarte ridicate, incendii extinse în mai multe regiuni din vestul și sudul continentului, precum și cu scăderea dramatică a nivelului Dunării.

Pozițiile exprimate de Alice Weidel conturează direcțiile principale ale programului AfD, în eventualitatea ajungerii formațiunii la guvernarea federală: renunțarea la euro și la Schengen, restricționarea puternică a migrației, schimbări majore în politica industrială și abandonarea actualei strategii climatice a Germaniei.

În paralel, un sondaj de opinie săptămânal realizat de INSA arată că blocul conservator din Germania înregistrează cele mai puține intenții de vot din ultimii cinci ani. Uniunea Creştin-Democrată (CDU) și aliatul său bavarez, Uniunea Creştin-Socială (CSU), sunt creditate împreună cu doar 20% din intenţiile de vot, cel mai scăzut nivel din octombrie 2021 și până acum. Pe prima poziţie rămâne "Alternativa pentru Germania" (AfD), cu 28% din opțiunile de vot.

Potrivit aceluiași sondaj, Verzii ar obţine 13% din sufragii, în timp ce Partidul Social-Democrat (SPD) și Die Linke se situează fiecare la 12%. Liberalii (FDP) ar depăși în continuare pragul de 5% necesar pentru intrarea în parlament, însă Alianţa Sahra Wagenknecht ar obţine doar 3% și nu ar reuși să intre în Bundestag.

În contextul alegerilor regionale din septembrie în landurile Saxonia-Anhalt (6 septembrie), Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Berlin (20 septembrie), AfD își propune să obțină scoruri istorice, mai ales în estul țării, unde nemultumirile și nostalgia față de fostul regim est-german sunt tot mai vizibile.

Sondajul INSA, realizat în perioada 10-14 august pe un eșantion de 1.203 persoane cu drept de vot, are o marjă de eroare de +/- 3,1 puncte procentuale. Rezultatele accentuează percepția unei reconfigurări a scenei politice, cu un bloc conservator slăbit și cu o extremă dreaptă în ascensiune.

Pe acest fundal, Berlinul a denunţat tentativele "extremiştilor" de a minimaliza fărădelegile comise în fosta Republică Democrată Germană (RDG), în contextul unei nostalgii crescânde faţă de vechiul regim comunist din est, înaintea scrutinurilor regionale importante din toamnă.

"Extremiştii de stânga ca şi cei de dreapta încearcă în prezent să minimalizeze în mod deliberat fărădelegile comise în RDG", a avertizat ministrul german al culturii, Wolfram Weimer, cu ocazia unei ceremonii dedicate împlinirii a 65 de ani de la ridicarea Zidului Berlinului. El a reamintit că "regimul SED (partidul unic în RDG) a fost o dictatură brutală, fără alegeri libere, fără libertatea presei, fără libertate de circulaţie, dar cu STASI, temniţe de tortură şi benzi ale morţii de-a lungul zidului".

Responsabila din Bundestag pentru victimele SED, Evelyn Zupke, a susţinut aceeaşi poziţie, atenţionând într-un interviu că, pentru unii, imaginea RDG devine "din ce în ce mai frumoasă" pe măsură ce trece timpul. Ea a subliniat că se ocultează modul real în care se trăia în RDG și represiunea exercitată asupra populației.

Dieter Dombrowski, preşedintele Uniunii asociaţiilor victimelor dictaturii comuniste (UOKG), a avertizat la rândul său asupra pericolelor din ce în ce mai mari care ameninţă democraţia. "Democraţia este pusă din ce în ce mai des sub semnul îndoielii (...) Această tendinţă se accentuează atât la stânga, cât şi la dreapta", a declarat el pentru un grup media german.

Ca exemplu, Dombrowski a menţionat un miting electoral al AfD în landul Saxonia-Anhalt, unde acest partid devansează conservatorii cu aproape 20 de puncte procentuale în sondaje, cu trei săptămâni înainte de alegeri. La acel eveniment, potrivit lui, "s-a cântat imnul RDG", gest interpretat ca semn al unei nostalgii politice periculoase faţă de dictatura comunistă.

Saxonia-Anhalt, land cu puţin peste două milioane de locuitori, situat la aproximativ 200 km de Berlin, ar putea deveni prima regiune din Germania guvernată de extrema dreaptă. Candidatul AfD Ulrich Siegmund, născut în 1990, la trei săptămâni după reunificare, mizează fățiș pe această nostalgie, organizând plimbări cu Simson, o motocicletă mică ce a devenit simbol al identităţii est-germane.

Pe lângă scrutinul din Saxonia-Anhalt din 6 septembrie, alegeri regionale vor avea loc pe 20 septembrie și la Berlin, dar și în Mecklenburg-Pomerania, în nord-estul țării. Rezultatele acestor voturi vor indica în ce măsură AfD își poate transforma avansul din sondaje într-o prezență puternică la nivel regional.

Zidul Berlinului, ridicat la 13 august 1961, a separat timp de 28 de ani RDG comunistă de Germania de Vest. El a căzut la 9 noiembrie 1989, deschizând calea reunificării țării, oficializată la 3 octombrie 1990, moment care continuă să marcheze profund dezbaterea politică și identitară din Germania de astăzi.