Trump anunţă „Ziua Z economică” pentru Iran: presiune maximă prin noul val de sancţiuni americane

Preşedintele Donald Trump a afirmat luni, pe platforma sa Truth Social, că Iranul „se prăbuşeşte complet”, cu doar câteva ore înainte de anunţarea detaliilor noului pachet de sancţiuni economice americane împotriva Teheranului.

„IRANUL SE PRĂBUŞEŞTE COMPLET!!!”, a declarat preşedintele american, în timp ce secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, anunţase cu o zi înainte o „Ziua Z economică” împotriva Iranului pentru luni, făcând o paralelă cu debarcarea aliaţilor din 1944 în Franţa, care a contribuit decisiv la înfrângerea Germaniei naziste.

Scott Bessent urmează să prezinte un plan de intensificare a presiunii asupra economiei iraniene în cadrul unei conferinţe de presă programate pentru luni după-amiază.

Într-un editorial publicat duminică în Financial Times, Bessent a reluat declaraţii anterioare ale lui Trump şi a susţinut că „se apropie o zi decisivă din punct de vedere economic pentru Iran”, avertizând ţările care fac afaceri cu Teheranul, dar fără a oferi prea multe detalii despre măsurile concrete ce urmează să fie anunţate.

Tot luni, moneda iraniană a atins un minim istoric, coborând pe piaţa liberă la peste două milioane de riali pentru un dolar american, potrivit unor site-uri specializate care urmăresc evoluţia cursului de schimb.

Administraţia Trump mizează pe faptul că o presiune economică dură, fără compromisuri, va forţa în cele din urmă Iranul să cedeze, ceea ce atacurile militare nu au reuşit să obţină până acum.

Strategia ar putea avea efect, deoarece economia iraniană este în mod evident în criză şi resimte deja puternic efectele sancţiunilor.

Totuşi, la fel ca în confruntările militare, Iranul beneficiază şi pe frontul economic de un avantaj specific unui război asimetric. Iar timpul necesar pentru a aduce Iranul la ordine s-ar putea să nu joace neapărat în favoarea lui Trump, au comentat analişti.

Deşi Iranul nu are capacitatea de a provoca Statelor Unite acelaşi nivel de suferinţă economică pe care SUA îl pot genera împotriva sa, Teheranul dispune de un atu important: alegerile intermediare din 2026 din SUA. Preţurile ridicate ale benzinei – care în prezent depăşesc în medie 4 dolari pe galon, potrivit platformei de monitorizare a pieţei interne – afectează numeroase alte sectoare ale economiei americane, deja aflate în dificultate. Esenţial este că ele funcţionează şi ca o reamintire zilnică a inflaţiei persistente, care ar putea deveni principala problemă electorală pentru Partidul Republican.

Dacă preţurile la benzină nu vor scădea în lunile următoare, populaţia americană nu va suferi la fel de mult ca iranienii supuşi unor sancţiuni economice severe. Însă alegătorii americani ar putea totuşi să aplice o mustrare semnificativă partidului lui Trump, ceea ce l-ar lăsa pe preşedinte slăbit politic în ultimii doi ani ai mandatului său.

Luni, mai rămăseseră 71 de zile până la ziua alegerilor.

CE OPŢIUNI AU SUA?

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat săptămâna trecută un veritabil război economic împotriva Iranului, promiţând să izoleze regimul printr-o strategie cu ajutorul căreia speră să obţină ceea ce forţa militară nu a reuşit până acum: capitularea Teheranului.

Washingtonul vizează deja vânzările de petrol ale Iranului, printr-un blocaj care reduce semnificativ cantitatea de ţiţei iranian exportată către cumpărători internaţionali, inclusiv către China. Totuşi, sancţionarea directă a cumpărătorilor sau a băncilor chineze pare puţin probabilă, în contextul pregătirilor pentru vizita de stat a preşedintelui Xi Jinping în SUA, programată în luna septembrie.

Compania Kpler, care monitorizează mişcările navelor, estimează că Teheranul ar putea avea deja suficient petrol stocat sau redirecţionat în afara blocadei pentru a-şi asigura venituri din exporturi timp de aproximativ patru luni. Totuşi, firma atrage atenţia că, după această perioadă, veniturile din petrol ar putea ajunge practic la zero dacă exporturile iraniene vor fi strangulate complet.

Economia Iranului a resimţit deja un şoc major din cauza războiului şi se confruntă cu o inflaţie galopantă, însă ar putea trece încă multe luni până când structura economică va fi distrusă în totalitate.

În urma deceniilor de sancţiuni impuse de Statele Unite, Iranul a dezvoltat o „economie de supravieţuire, care îi permite să suporte mai multă suferinţă economică pe termen lung”, a explicat Jorge Leon, şeful departamentului de analiză geopolitică al firmei de consultanţă Rystad.

Pentru a strânge cu adevărat şuruburile, Trump va trebui să lovească reţelele clandestine bancare şi comerciale care permit Iranului să eludeze sancţiunile şi să procure arme. Potrivit Trezoreriei SUA, acest demers va necesita o acţiune fermă de reprimare a structurilor care operează în special prin Emiratele Arabe Unite, Hong Kong şi Singapore.

Într-o lovitură semnificativă pentru regimul iranian, Emiratele Arabe Unite au anunţat miercurea trecută că suspendă toate tranzacţiile comerciale şi financiare cu Iranul. Totuşi, blocarea completă a tuturor activităţilor ilicite – inclusiv, după cum a spus Trump, „contrabanda cu petrol, tranzacţiile swap, transferurile de numerar, casele de schimb valutar, registrele navale (şi) companiile-paravan” – va necesita o coordonare considerabilă între numeroase state şi nu se va realiza peste noapte.

SUA IMPUN SANCŢIUNI IRANULUI DIN 1979

Statele Unite impun sancţiuni împotriva Iranului încă din 1979, după ocuparea Ambasadei SUA din Teheran, în urma Revoluţiei islamice. Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului (CRS) privind sancţiunile SUA împotriva Iranului arată că acestea au fost folosite pentru a „descuraja, limita şi încuraja schimbarea comportamentului ostil al regimului iranian”.

„Sancţiunile SUA împotriva Iranului sunt, probabil, cel mai extins şi cuprinzător set de sancţiuni pe care Statele Unite îl menţin împotriva oricărei ţări”, se menţionează în raport.

Sancţiunile financiare au o amploare considerabilă. Ele interzic aproape întreg comerţul SUA cu Iranul, blochează activele guvernului iranian aflate pe teritoriul american şi interzic acordarea de asistenţă străină şi vânzările de arme, subliniază documentul.

În 2013, Biroul de Control al Activelor Străine din cadrul Departamentului Trezoreriei a precizat că SUA pot vinde alimente, medicamente şi dispozitive medicale către Iran, în pofida cadrului larg de restricţii.

Conform raportului CRS, Statele Unite au, de asemenea, dreptul să furnizeze echipamente de telecomunicaţii cetăţenilor iranieni pentru a-i ajuta să ocolească încercările regimului de la Teheran de a bloca accesul la internet.