Igor Grosu optează pentru o prezență cât mai PRONUNȚATĂ a României în R. Moldova

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că prezența românească în R. Moldova „trebuie să fie mai pronunțată”. Declarația celui de-al doilea om în statul moldovean a venit în contextul ședinței comune a guvernelor Moldovei și României, care a avut loc vineri la Chișinău, transmite Digi24.ro.

Un moment istoric pentru Republica Moldova. Cum vedeți dumneavoastră ședința celor două guverne și ce importanță are?

Într-adevăr este un moment istoric, cu o încărcătură și conținut simbolic, dar și concretețe. Este a cincea, dacă nu greșesc, ședință comună a guvernelor României și R. Moldova, dar elementul nou, că are loc la Chișinău, sunt o paletă de acorduri care au fost semnate, vă spuneam, dincolo de simbolism sunt lucruri care o să aibă impact la firul ierbii, cum spunem noi, o să le resimtă toți cetățenii, și aici trebuie să menționăm acele 100 de milioane, donație către cetățenii R. Moldova, comunitățile locale... Și în mod tradițional, când spui România, cel puțin în mintea profesorilor, a copiilor, apare grădinița reparată, sau transport școlar, sau...

În R. Moldova au fost renovate sute de grădinițe, din ce știu.

1.100.

Din banii Guvernului de la București, și am văzut recent un sondaj privind modul cum percep cetățenii R. Moldova ajutoarele externe. Erau câteva cifre îngrijorătoare, cu 61% dintre cetățenii R. Moldova care credeau că exporturile se duc către Federația Rusă, or, acelea nu depășesc 20%. Întrebarea este dacă Guvernul de la Chișinău, dumneavoastră, veți face demersuri mai aprige, mai aplecate, către a informa, pentru că bani de la București vin, și e foarte bine, întrebarea este dacă oamenii ajung să înțeleagă de ce vin banii respectivi și de unde.

Vă explic și va trebui să spun că împreună va trebui să facem acest efort, și eu, de fiecare dată când mă întâlnesc cu colegii din Parlamentul României, Senat, Guvern, ambasade, asta le spun, prezența românească aici trebuie să fie cât mai vizibilă și cât mai pronunțată. Dar, ceea ce ați spus dumneavoastră este corect. Este, de fapt, produsul propagandei de import, ca să zic așa. Și noi, Parlamentul, avem o sarcină foarte importantă, chiar acum muncim la un proiect de lege, amendamente, care să vină să contracareze, să oprească propaganda.

Cum? Am deschis televizorul aseară aici și am văzut marea parte a posturilor în limba rusă.

E vorba și de condiții care să presupună obligativitatea dezvoltării produsului autohton, nu pur și simplu cumperi dreptul de a retransmite și dai, nu știu, divertisment, muzică, talk-show-uri șamd. Nu. Dacă vrei, bunăoară, să beneficiezi de piața de publicitate, să ai acces la acest buget, sau să beneficiezi de anumite facilități, trebuie să ai produs local, trebuie să respecți corectitudinea opiniilor, să ceri opinia celui care este vizat și așa mai departe. Noi, pe de o parte, am venit cu o nouă componență a Consiliului Audiovizualului, sperăm în curând să înceapă a funcționa, au tot suportul din partea Legislativului, dar venim și cu acest instrumentar, mă refer la legi, pentru a diminua din propagandă. Pentru că, la capitolul propagandă avem propagandă, fake-uri, da, în campania de vaccinare, împotriva UE, împotriva României, trebuie să o spunem și așa...

Cine face propagandă?

Sunt cei nostalgici după Uniunea Sovietică sau după restabilirea imperiului sovietic șamd. Noi avem și o regiune care știți că este secesionistă, unde e prezentat ca un bau-bau tot ce este occidental, dar credeți-mă că dacă este vorba de dorința de a deveni mai mobili, aplică și la pașaportul și la cetățenia română, și la cetățenia bulgară, care doriți, numai să aibă acces. Deci, avem de lucru și chiar ieri, într-o întrevedere cu senatorii români, a fost abordat inclusiv acest subiect – în timp ce majoritatea exporturilor sunt către UE, uite că propaganda din Est reușește.