FOTO, VIDEO // Rușii, cu tancurile, pe 28 iunie 1940: „Anexarea de către URSS a Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, teritorii care nu-i aparțineau și asupra cărora nu avea niciun drept, a constituit primul act al tragediei naționale”

Imediat după invadarea sovietică au urmat operațiuni de exterminare a românilor din aceste teritorii - milioane de arestați, împușcați, torturați, deportați în Siberia sau supuși foametei provocate de regimul bolșevic.

CITIȚI și LECȚIA de ISTORIE // Discursul integral al lui Stalin cu patru zile înainte de semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, prin care Basarabia a fost anexată la URSS: „Germania nu se opune întoarcerii Basarabiei Uniunii Sovietice”

Pe timpul ocupației sovietice, populației din acest spațiu i s-a repetat mereu că URSS i-a „eliberat”, propaganda străduindu-se din răsputeri să convingă populația că este diferită de cea de peste Prut cu care împarte aceeași limbă, cultură și istorie.

Adevărul despre ceea ce s-a întâmplat cu adevărat pe 28 iunie 1948 a putut fi abordat deschis la Chișinău abia în anul 1991, după prăbușirea URSS.

CITIȚI și FOTO // Pactul Ribbentrop-Molotov și anexele secrete, expuse în premieră la Chișinău

În perioada 26 - 28 iunie 1991, la Chișinău și-a desfășurat în premieră lucrările Conferința internațională „Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia”.

Nicolae Enciu, doctor habilitat în istorie, cercetător științific principal la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, amintește că în Declarația adoptată la încheierea conferinței internaționale de la Chișinău se menționa că: „Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, teritorii care nu-i aparțineau și asupra cărora nu avea niciun drept, a constituit primul act al tragediei naționale – sfârtecarea Basarabiei în anul 1940 – punând la grea încercare întregul popor român, și i-a adus imense suferințe și incalculabile daune. Trecerea totală a acestor teritorii în componența URSS a generat pentru decenii consecințe dramatice pentru întregul popor român, îndeosebi pentru populația din teritoriile respective”.

În finalul Declarației, Conferința de la Chișinău se pronunța în favoarea „unor soluții politice care să conducă la eliminarea actelor de injustiție și abuz comise prin recurgerea la forță, dictat și anexiuni, în deplin consens cu principiile Actului Final de la Helsinki și ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă”.

CITIȚI și Mărturiile șocante ale șefului spionilor sovietici, inclusiv despre semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

Aceasta, în accepția participanților la conferință, ar fi fost „nu numai un act firesc de justiție, în deplină concordanță cu exigențele dreptului și moralei internaționale și ale noii gândiri și conlucrări politice contemporane, dar și o contribuție de o deosebită importanță în crearea unui climat de încredere și înțelegere reciprocă, necesar pentru edificarea unei Europe noi cu un sistem viabil de securitate și cooperare pe continent”.