LECȚIA de ISTORIE // Discursul integral al lui Stalin cu patru zile înainte de semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, prin care Basarabia a fost anexată la URSS: „Germania nu se opune întoarcerii Basarabiei Uniunii Sovietice”

Pe 19 august 1939, cu patru zile înainte de semnarea Pactului Molotov - Ribbentrop, liderul Uniunii Sovietice Iosif Stalin a avut un discurs în cadrul şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.C. din URSS.

De ce este important şi de ce merită citit acest discurs? Simplu – acesta demonstrează faptul că URSS, în frunte cu Stalin, a fost, în egală măsură ca şi Germania lui Hitler, instigatorul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Lecția de istorie” de la TVR Moldova ne arată cum argumenta Stalin necesitatea încheierii Pactului de neagresiune între URSS şi Germania. Prin acest pact (Ribbentrop - Molotov), Stalin îi garanta lui Hitler libertatea de actiune în Europa, fapt care a deschis portiţa principală a celui de-al Doilea Război Mondial.

Chiar înainte de venirea lui Hitler la putere, liderii sovietici îl numeau în secret pe acesta Spărgător de Gheaţă al Revoluției (Victor Suvorov, cartea: Spărgătorul de Gheaţă). Stalin voia să extindă revoluţia bolşevică în toată Europa, dar pentru a-şi realiza scopul avea nevoie de o Europă vulnerabilă. Prin urmare, Stalin înţelegea că Europa poate deveni vulnerabilă numai în caz de război. Acelaşi Victor Suvorov, unul dintre agenții de frunte ai spionajului militar sovietic, scrie în cartea sa „Spărgătorul de Gheaţă” că, prin războaie-fulger, Hitler a îngenuncheat democraţiile occidentale, ceea dorea şi aştepta URSS pentru a declanşa revoluţia comunistă la nivel european.

Să ne amintim că după Primul Război Mondial Germania a pierdut dreptul de a mai avea o armată puternică şi armament ofensiv, inclusiv tancuri, artilerie grea şi avioane de luptă. Comandanţii germani nu aveau dreptul la exerciţii şi pregătiri militare de anvergură pe teritoriul Germaniei. Această inderdicţie nu a fost încălcată, dar s-au antrenat şi exersat pe teritoriul Uniunii Sovietice. Stalin a pus la dispozitia comandanţilor germani tot ceea ce ei nu aveau dreptul să mai deţin: tancuri, artilerie grea, avioane de luptă. Le-a pus la dispoziţie instituţii de învăţământ, poligoane, câmpuri de tragere. Stalin le-a oferit comandanţilor germani acces liber în uzinele sovietice de tancuri, cele mai puternice din lume: „Uitaţi-vă, ţineţi minte, însuşiţi!”, spunea acesta.

Deci, Stalin a reînviat maşina militară germană.

Discursul lui Iosif Stalin în cadrul şedinţei Biroului Politic al C.C. al P.C. din URSS, 19 august 1939:

Pace sau război, o întrebare ce intră într-o fază critică pentru noi. Dacă vom încheia o convenţie de asistență mutuală cu Franța și Marea Britanie, Germania va renunţa la Polonia şi va fi pusă în situaţia să caute modus vivendi cu puterile occidentale. Războiul va fi evitat, însă evenimentele ulterioare ar putea lua o întorsătură periculoasă pentru URSS. Dacă vom accepta propunerea Germaniei de a încheia cu aceasta un pact de neagresiune, este cert faptul că ea va ataca Polonia, iar intervenția Franței și Angliei în acest război va fi inevitabilă. Europa de Vest va fi supusă unor tulburări și revolte grave. În aceste condiții, avem mari șanse să rămânem deoparte de conflict și putem spera la o intrare în război favorabil nouă.

Experiența ultimilor douăzeci de ani ne arată că, în timp de pace, este imposibilă prezenţa unei mișcări comuniste în Europa, unei mişcări atât de puternice încât partidul bolșevic să poată prelua puterea. Dictatura acestui partid este real posibilă doar ca rezultat al unui mare război. Noi am făcut alegerea, iar aceasta este clară. Trebuie să acceptăm propunerea germanilor și să refuzăm politicos misiunea anglo-franceză. Primul avantaj pe care-l vom avea va fi distrugerea Poloniei până în apropiere de Varșovia, inclusiv Galicia ucraineană.

Germania ne dă mână liberă în a acţiona în Țările baltice și nu se opune întoarcerii Basarabiei Uniunii Sovietice. Ea este gata să ne cedeze ca zone de influență România, Bulgaria și Ungaria. Rămâne o problemă deschisă legată de Iugoslavia. Totodată, trebuie să anticipăm consecințele care vor decurge atât din înfrângerea, cât și din victoria Germaniei. În cazul înfrângerii, în mod inevitabil, Germania va fi sovietizată și va fi creat un guvern comunist. Nu trebuie să uităm că Germania sovietizată se va confrunta cu un pericol major, în cazul în care sovietizarea va surveni ca urmare a înfrângerii Germaniei într-un război de scurtă durată. Anglia și Franța vor fi suficient de puternice pentru a ocupa Berlinul și a distruge Germania sovietică. Și noi nu vom putea sări în ajutorul tovarăşilor noștri bolșevici din Germania. Astfel, scopul nostru este ca Germania să poarte războiul cât mai mult timp posibil, astfel încât Anglia și Franța, slăbite și epuizate, să nu poată învinge Germania sovietizată. Urmând poziția de neutralitate și în aşteptarea momentului potrivit, URSS va acorda ajutor actualei Germanii, prin aprovizionarea cu materii prime și produse alimentare. Însă, bineînţeles, ajutorul nostru nu trebuie să depășească anumite limite, pentru a nu submina economia și slăbi puterea armatei noastre. În același timp, e necesar să ducem o propagandă comunistă activă, în special în blocul anglo-francez și, predominant, în Franța.

Trebuie să fim pregătiți de faptul că în această țară, în timp de război, partidul va fi nevoit să renunţe la activitatea legală și va trece în ilegalitate. Cunoaştem cu toţii că vor fi multe sacrificii, însă tovarăşii noştri francezi nu vor avea dubii. Dezorganizarea şi demoralizarea armatei şi a poliţiei va constitui sarcina lor principală. Dacă aceste acţiuni pregătitoare vor fi îndeplinite în modul corespunzător, siguranța Germaniei sovietice va fi asigurată, iar acest lucru va contribui la sovietizarea Franței. Pentru a pune în aplicare aceste planuri, este necesar ca războiul să dureze cât mai mult timp posibil și anume în acest sens ar trebui să ne îndreptăm toate forțele de care dispunem în Europa de Vest și Balcani.

Să examinăm acum cea de-a doua ipoteză, adică victoria Germanei. Unii sunt de părere că aceasta ar prezenta pentru noi un pericol grav. Poate fi o fărâmă de adevăr în aceasta, dar ar fi greşit să credem că acest pericol va fi atât de aproape și atât de mare, cum o cred unii. Dacă Germania va ieşi victorioasă din război, ea va fi prea epuizată pentru a începe un conflict armat cu URSS, cel puțin în următorii zece ani. Preocuparea ei esenţială va fi să urmărească Marea Britanie și Franța învinse, cu scopul de a împiedica restabilirea lor. Pe de altă parte, Germania victorioasă va deţine teritorii vaste și în cursul mai multor decenii va fi preocupată de exploatarea lor și stabilirea ordinii germane în acele teritorii. Este evident faptul că Germania va fi foarte ocupată ca să se întoarcă împotriva noastră. Ar mai fi o chestiune care va asigura securitatea noastră. În Franţa învinsă, Partidul comunist francez (PCF) va fi întotdeauna foarte puternic. Revoluția comunistă este inevitabilă și ne vom putea folosi de această circumstanţă pentru a veni în ajutorul Franței și a o face aliatul nostru. Mai târziu, toate popoarele trecute sub “protecția” Germaniei victorioase vor deveni aliații noștri. Vom avea un câmp vast de activitate pentru dezvoltarea unei revoluții mondiale.

Tovarăși! Este în interesul URSS – Patria clasei muncitoare – să înceapă războiul dintre Reich și blocul capitalist anglo-francez. Trebuie să facem totul ca acest război să dureze cât mai mult timp posibil, pentru a epuiza ambele părți. Tocmai din acest motiv trebuie să acceptăm încheierea pactului propus de Germania și să întreprindem toate acţiunile pentru ca acest război, odată declarat, să se prelungească la maximum. Va fi necesar să intensificăm acţiunile de propagandă în țările beligerante, pentru a fi pregătiţi de momentul în care războiul se va încheia.

Sursa: Центр хранения историко-документальных коллекций, бывший ОСОБЫЙ архив СССР, ф.7, оп.1, д.1223