Fost ministru bulgar al Apărării nu exclude o operațiune rusă sub steag fals după explozia unei drone la granița cu România

Un fost ministru al Apărării din Bulgaria avertizează că nu poate fi exclus scenariul unei operațiuni ruse sub „steag fals”, după ce o dronă a explodat în apropiere de Kardam, la granița cu România.

Fostul ministru al Apărării, Todor Tagarev, susține că incidentul cu drona explodată lângă Kardam, sâmbătă, ar putea reprezenta o operațiune sub steag fals a Federației Ruse. El afirmă că este o ipoteză mai puțin probabilă, dar care nu poate fi exclusă în acest moment.

„Ministerul Apărării și Guvernul sunt concentrate în totalitate pe scenariul unei drone ucrainene care a făcut obiectul unui război electronic, bruiaj, manipularea semnalelor GPS, cel mai probabil. Și aceasta este într-adevăr cea mai probabilă ipoteză. Există însă și o altă variantă. În urmă cu doar două zile, ministrul lituanian al Apărării a avertizat din nou că Rusia pregătește operațiuni sub steag fals folosind drone ucrainene la sol sau părți ale acestora, care vor fi ulterior folosite împotriva obiectelor din infrastructura critică a țărilor baltice. Această ipoteză este mai puțin probabilă, dar în acest moment nu ar trebui să o excludem”, a declarat Tagarev.

El a subliniat pericolul din proximitatea infrastructurii energetice: „Această dronă cu ogivă, deși mică, cade și explodează foarte aproape de stațiile de compresoare de pe conducta de gaze, ceea ce este extrem de important pentru aprovizionarea cu gaze nu numai a țărilor UE, ci și a Ucrainei în timpul iernii”, a adăugat acesta.

Potrivit lui Tagarev, premierul, ministrul Apărării și șeful Forțelor Armate caută soluții utilizând mijloacele și capacitățile pe care le are în prezent la dispoziție statul bulgar. Totuși, el consideră că este nevoie de o abordare mai amplă.

„Totuși, trebuie să gândim puțin mai larg aici. De exemplu, Andrey Gyurov a explicat ieri că capacitatea noastră de a acționa cu forțele disponibile este limitată, dar trebuie să ne gândim la politici. Ceea ce mă îngrijorează este că nu am auzit absolut nimic cu privire la politica de dezvoltare a capacităților relevante, nici de la prim-ministru, nici de la ministrul Apărării, nici de la oricine s-a alăturat declarațiilor pe această temă”, a spus el.

După cele trei incidente de acum aproximativ două săptămâni, când drone rusești au căzut în România, fostul ministru a arătat că administrația de la Sofia a încercat să își consolideze capacitățile de apărare anti-drone. Au fost activate mijloace suplimentare de monitorizare a spațiului aerian, inclusiv sisteme de rachete antiaeriene și aviație. Cu toate acestea, rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor.

„Cu toate acestea, nu am putut reacționa în niciun fel, ceea ce arată că faptul că ne bazăm în întregime pe echipamente sovietice în Bulgaria, în special pe aceste radare, nu ne ajută cu nimic împotriva amenințărilor moderne la adresa securității noastre, cum ar fi amenințările provenite de la drone. De asemenea, nu avem mijloace suplimentare, deoarece din punct de vedere tehnic este complet posibil să se determine dacă avem în prezent manipulări ale semnalului GPS”, a punctat acesta.

Bulgaria se bazează în continuare pe tehnică veche, din perioada sovietică, dar și pe unele echipamente mai noi, care însă nu sunt specializate pentru combaterea noilor tipuri de amenințări, susține Tagarev. El amintește că, în urmă cu aproximativ un an, a avertizat că era doar o chestiune de timp până când o dronă va pătrunde în spațiul aerian bulgar. „Cu siguranță vom avea și alte cazuri pe măsură ce războiul continuă”, a adăugat el.

Premierul Rumen Radev a transmis că o dronă a intrat sâmbătă dimineaţă în spaţiul aerian al Bulgariei dinspre România și a explodat la aproape 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar. Explozia s-a produs la circa 1 kilometru distanță de o staţie de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan.

Incidentul a avut loc în imediata apropiere a fostului punct de trecere a frontierei Kardam, la graniţa dintre Bulgaria şi România, și la aproape 1.000 de metri de stația de comprimare a gazelor de pe traseul aceluiași gazoduct Trans-Balkan. Radev a precizat că drona s-a prăbuşit într-un lan de floarea-soarelui. Zona a fost rapid izolată, iar autorităţile au intervenit pentru gestionarea situației.

Nu au fost raportate victime și nici pagube la infrastructură, a mai declarat premierul bulgar. „Sunetul dronei a fost detectat de Poliţia de Frontieră din România, după care o explozie puternică a fost auzită de patrula bulgară de frontieră din General Toşevo, aflată în zonă”, a explicat Radev. Locul exploziei a fost identificat imediat, iar autoritățile încearcă acum să stabilească tipul dronei.

Premierul a subliniat că aparatul nu fusese detectat nici în spaţiul aerian românesc, nici în cel bulgar. „Nu am primit nici informaţii de la Centrul Combinat de Operaţiuni Aeriene de la Torrejon, din Spania, care monitorizează spaţiul aerian din sudul Europei”, a adăugat el. În urma incidentului, personalul Poliţiei de Frontieră și echipamentele folosite pentru detectarea și contracararea dronelor vor fi redistribuite de la frontiera cu Turcia la frontiera cu România.

La începutul săptămânii viitoare va avea loc o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic. În cadrul acesteia, Polonia va prezenta informaţii despre incidentul cu rachete balistice produs pe teritoriul său, România va informa aliaţii cu privire la dronele detectate în spaţiul său aerian, iar Bulgaria va ridica problema dronei care a explodat pe teritoriul ei, a mai anunțat Radev.

Întrebat dacă drona era civilă sau militară, premierul a răspuns că există imagini fotografice, însă aparatul a fost atât de grav avariat în urma exploziei încât tipul său nu poate fi stabilit deocamdată. „Nu este o dronă de jucărie, este o dronă mai mare”, a precizat el. Radev a mai declarat că, în acest moment, nu se poate spune dacă incidentul a fost un atac deliberat și nici dacă drona transporta ceva, deși se știe că avea la bord o cantitate considerabilă de material exploziv, suficient pentru o explozie auzită de la o distanţă semnificativă.

Autoritățile bulgare au date, deocamdată, doar despre o singură dronă implicată în incident. Premierul a menționat și faptul că procedura pentru achiziția unor radare digitale tridimensionale moderne a fost întârziată ani la rând, însă Ministerul Apărării face acum demersuri pentru accelerarea livrării acestora.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România a anunțat sâmbătă că sistemele sale de supraveghere radar nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian românesc în direcția Bulgariei. „În legătură cu explozia produsă pe teritoriul Bulgariei, în ziua de 8 august, în jurul orei 08.20, în proximitatea frontierei cu România, Ministerul Apărării Naționale precizează că sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria. De asemenea, în intervalul de timp anterior producerii exploziei, nu au fost înregistrate evoluții ale unor ținte aeriene care să indice o posibilă traiectorie prin spațiul aerian național către teritoriul Bulgariei. MApN monitorizează permanent situația din proximitatea frontierelor României și va comunica, în măsura în care vor apărea informații relevante, date suplimentare”, a transmis instituția.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a analizat incidentul dronei care a explodat aproape de granița României, pe teritoriu bulgar. „Este greu să-mi explic. Nu-și explică nici premierul Bulgariei, care este general de aviație și piloții lucrează și cu radarele și cu sistemele de apărare antiaeriană. De fapt, generalul Radev ne spune că după incidentele cu dronele din România, a luat măsuri de întărire a supravegherii la graniță.

Nu cred că drona avea drept obiectiv să lovească vreun punct din România sau din Bulgaria. Sigur că acum putem să speculăm din punctul acesta de vedere. Ceea ce ne spune generalul Radev este că au imagini cu drona. Probabil cineva a fotografiat. De regulă, Shahed 136 este foarte ușor identificabil prin fotografii, pentru că ne-am obișnuit cu Shahed 136 Geran 2.

Lucrul foarte curios și greu de explicat acum este altul. Dacă asistăm la un Shahed 136 – și asta ne vor spune tot bulgarii –, cum de a reușit să ajungă tocmai în Bulgaria, survolând spațiul aerian al României, fie pe o traiectorie deasupra Dobrogei, fie pe o traiectorie deasupra apelor teritoriale și, ulterior, printr-o manevră ușoară? Dacă nu este acest tip de dronă, atunci lucrurile pot să fie de o altă natură. Aceasta va duce și la teorii conspiraționiste dintr-o asemenea perspectivă.

Cel puțin opoziția pro-europeană din Bulgaria a început să comenteze incidentul ca fiind o extindere a tentativelor Kremlinului de a crea situații de instabilitate și insecuritate până în Bulgaria. Acest lucru este cu atât mai interesant cu cât Radev, considerat într-un fel sau altul prieten al lui Putin, a decis să nu mai sprijine războiul din Ucraina. Important este să așteptăm date clare privind tipul acestei drone”, a declarat generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.

El avertizează că „provocările pot să fie și mai ample”. În prezent se discută intens despre testarea NATO pe flancul de nord-est, dar se trece cu vederea că incidentele cele mai grave, cele care presupun explozii – inclusiv cazul din Bulgaria – se produc în flancul de sud-est. Astfel de evenimente devin și mai grave dacă ar produce victime umane. Până acum, la Galați, de pildă, nu au fost pierderi de vieți omenești.

Bălăceanu consideră că trebuie analizat cu seriozitate scenariul unui atac hibrid sau al unor acțiuni sub steag fals. El a dat exemplul ipotetic în care, „dacă într-o zi una din drone, fie maritimă, fie aeriană, o să lovească platforma Alfa, care a fost deja instalată în exploatare Neptun Deep, ținând seama că este într-o zonă economică exclusivă, care nu intră sub incidența NATO?”.

Din acest motiv, generalul spune că se așteaptă mai degrabă la o amplificare a acțiunilor de tip hibrid decât la o confruntare clasică. Unele pot fi sub steag fals. Altele ar putea fi determinate de acțiunile de apărare ale Ucrainei, cum sunt dronele deviate, în derivă. „Ministerul Apărării nu ne-a spus decât despre prima dronă, dacă este Shahed 136, să vedem celelalte două drone, mai greu. Nu știu dacă s-au găsit restul în Delta Dunării și în apele teritoriale. Însă nu putem să mergem pe varianta că aceste incidente nu vor mai veni.

Ele pot să aibă consecințe negative, fie că vorbim despre drone în derivă – mă refer la dronele care sunt deviate prin foc sau electronic de către ucraineni –, fie că vorbim despre acțiuni planificate ale rușilor, tocmai pe fondul acestor incidente. Mai degrabă Rusia va amplifica acțiunile hibride decât să recurgă la un atac convențional”, a mai spus generalul în rezervă Virgil Balaceanu.