Moldovenii, avertizați la supermarket de poliție despre escrocheriile telefonice. Ce lecție ar putea prelua România

Numărul înșelătoriilor a crescut în ultima perioadă nu doar în România, ci și în Republica Moldova, unde tot mai mulți oameni cad în plasa escrocilor și pierd sume colosale de bani.

Înșelătoriile telefonice sunt tot mai dese și mai greu de depistat. Escrocii și-au perfecționat în ultima vreme strategiile, astfel că, de multe ori, oamenilor le este dificil să își dea seama că au de-a face doar cu o păcăleală care îi poate costa scump: mii de lei sau chiar golirea conturilor. Pericolul este mai mare atunci când victimele nu sunt informate despre aceste practici, iar infractorii folosesc numele unor instituții publice sau bancare. Fenomenul se întâmplă la noi, dar și în Republica Moldova, unde autoritățile de peste Prut pun accent mult mai puternic pe prevenție.

În parcarea unui supermarket din orașul Ungheni, aflat la aproximativ 56 de kilometri de Iași, pe lângă tradiționalele oferte anunțate la megafon, răsună constant un mesaj de avertisment referitor la escrocheriile telefonice. Nu doar o dată pe zi, ci la interval de câteva minute, moldovenii aud următorul mesaj înregistrat de Poliția Republicii Moldova:

"Escrocii schimbă povestea. Un singur apel poate schimba tot. Astăzi te sună pentru un credit, mâine - pentru un coleg, poimâine - în numele poliției. Escrocii își schimbă mereu identitatea, poveștile se schimbă, vocea se schimbă, numărul se schimbă, dar scopul rămâne același. Pot inventa orice poveste pentru a părea credibili: credit pe numele tău, colet blocat, amendă neachitată. Trimit link-uri false, mesaje aparent oficiale, documente inventate sau chiar legitimații false. Escrocii nu vorbesc o singură limbă. Pot vorbi română sau rusă și chiar schimbă limba pentru a părea mai credibili. Cer bani, coduri SMS, date bancare, acces la telefon. Indiferent de scenariu, metoda este aceeași: panică, presiune și grabă. Totul este construit să pară real, convingător, urgent. Dacă te grăbesc, te sperie, îți cer bani, coduri sau date personale - este o capcană. Închide apelul, verifică informația doar în surse oficiale. Dacă ai dubii, anunță poliția. Escrocii schimbă tactica, nu și scopul".

Doar în primele patru luni ale anului 2026, în Republica Moldova au fost înregistrate 1052 de cazuri de escrocherie, în urma cărora oamenii au pierdut peste 141 de milioane de lei. 140 de victime au crezut că vorbesc la telefon cu angajați ai băncii sau ai serviciilor de securitate, fiind convinse să le ofere acces la bani. Cea mai mare sumă pierdută într-un singur apel a ajuns la 750.000 de lei.

Un caz recent, documentat de Poliția Republicii Moldova, vizează escrocheriile cu investiții fictive. Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat acum câteva zile că a înregistrat două noi cazuri de escrocherii telefonice, prejudiciul total cauzat victimelor depășind un milion de lei.

Potrivit IGP, autorii au contactat victimele prin aplicații de mesagerie, precum WhatsApp și Telegram, dar și prin intermediul unor platforme de investiții, prezentându-se drept consultanți financiari. Ei au promis câștiguri consistente din investiții în criptomonede și alte instrumente financiare aparent profitabile.

„Victimele au fost convinse să efectueze mai multe transferuri de bani către conturile indicate de suspecți, folosind economii personale, credite bancare sau împrumuturi. În aceste cazuri au fost utilizate platforme create exclusiv pentru a induce în eroare și a sustrage mijloacele financiare ale investitorilor”, a anunțat IGP.

În unul dintre aceste cazuri, victima a fost determinată, în perioada 12 mai – 16 iulie, să investească pe o platformă fictivă. A efectuat transferuri repetate, încrezătoare în promisiunile de profituri ridicate.

„După ce nu a mai putut retrage fondurile, aceasta a sesizat poliția. Prejudiciul înregistrat se ridică la 600.000 de lei”, a subliniat IGP.

Tot atunci, Inspectoratul General al Poliției a anunțat că oamenii legii au reușit, în decurs de 24 de ore, să prevină 58 de tentative de escrocherie, fără ca infractorii să reușească să provoace prejudicii.

Totodată, într-o postare pe Facebook, Poliția Republicii Moldova susține că, de multe ori, victimele sesizează autoritățile cu întârziere. Acest fapt reduce semnificativ șansele de recuperare a banilor, dar și șansele de identificare a făptașilor. Din acest motiv, mesajele de avertizare sunt publicate tot mai des, pentru ca situațiile în care moldovenii cad în plasa escrocilor să fie diminuate. Oamenilor li se amintește insistent să întrerupă imediat apelurile telefonice care par suspecte și să distribuie avertismentele lansate de polițiști, astfel încât și cei apropiați, în special persoanele în vârstă, să fie protejați de escroci.

"În ultimele 24 de ore, Poliția a înregistrat 5 cazuri de escrocherii comise prin telefon și online, însă toate infracțiunile au fost săvârșite #anterior și raportate abia acum de victime. Valoarea totală a prejudiciului este de 1.643.728 de lei.

Poliția constată că, în multe cazuri, victimele sesizează autoritățile cu întârziere. Acest lucru reduce semnificativ șansele de recuperare a banilor și de identificare a făptașilor, deoarece:

Cel mai semnificativ caz a fost înregistrat în municipiul Chișinău. O femeie de 75 de ani a fost apelată de persoane care s-au prezentat drept angajați ai MAI și SIS. Sub pretextul că pe numele acesteia ar fi fost efectuat un transfer către o organizație criminală, escrocii au determinat victima să transmită, prin intermediul unui curier, 990.000 de lei, din economiile proprii.

Poliția reamintește: angajații instituțiilor publice nu solicită niciodată la telefon transmiterea banilor, a datelor bancare sau a codurilor de securitate. Dacă primiți un astfel de apel, întrerupeți imediat convorbirea, nu transmiteți bani sau date personale și apelați de urgență 112", se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Poliției Republicii Moldova, acum două zile.

În România, mesajele de avertisment privind escrocheriile vin în mare parte de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), și mai puțin direct de la Poliția Română. Totuși, exemplul moldovenilor, cu mesajele de avertizare transmise prin megafon în spațiile publice, ar putea reprezenta o soluție eficientă și la noi. Ar ajuta la prevenirea unui număr mai mare de cazuri de înșelătorii, în plasa cărora continuă să cadă numeroși români, în special persoane în vârstă care nu stau pe rețelele sociale să citească postările DNSC.