„Fortăreața” din R. Moldova, ciuruită de gloanțe

PERLĂ // A rezistat mai mult de un secol, iar astăzi este lăsată de izbeliște. Biserica „Sfântul Alexei”, folosită în calitate de fortăreaţă atât de nemţi, cât şi de ruşi, păstrează și astăzi urmele gloanţelor și durerea războaielor

Sunt 70 de ani de când nu mai bat clopotele în Biserica „Sfântul Alexei” din satul Pohrebea, raionul Dubăsari, iar lăcașul de cult riscă să se ruineze. Legenda spune că biserica a fost construită la porunca țarului rus Nicolae al II-lea Romanov, în cinstea fiului său, Alexei, al cărui nume a fost atribuit bisericii.

O clădire frumoasă, cu o arhitectură ca în povești, dar avariată. Asta ne spun locuitorii din Pohrebea despre Biserica „Sfântul Alexei” din localitate, construcție care a rezistat în cel de-al Doilea Război Mondial și în războiul din 1992 de la Nistru. „De șase ani locuiesc aici în sat. Cum era atunci, așa este și astăzi. Ar fi bine să se restaureze, căci este o construcție minunată”, ne spune o femeie din localitate.

Conflict între autorități

De la un timp, biserica a devenit temă de conflict între autoritățile publice locale și cele raionale, motiv pentru care un proiect de reconstrucție a lăcașului de cult nu poate fi aprobat. Oficialii se acuză reciproc, în timp ce monumentul se distruge. Proiectul este finanțat de Agenţia de Dezvoltare Regională Centru și a fost câștigat anul trecut de către Consiliul raional Dubăsari. Acesta prevede restaurarea și includerea bisericii într-un traseu turistic. Documentul, însă, nu este acceptat de primarul comunei Coşniţa. Biserica nu face parte din Registrul monumentelor protejate de stat, dar o inițiativă în acest sens a fost deja înaintată. „Biserica a rămas pe un segment necunoscut, deoarece este o neînțelegere între autoritățile publice locale și cele raionale. Situația este încă neclară, dar sperăm să ajungem la un numitor comun. Biserica este o adevărată perlă istorică și vrem să ducem la bun sfârșit acest proiect, care are termen-limită până în 2015. Proiectul prevede finanțare de cinci milioane de lei, dintre care trei milioane revin reconstrucției bisericii”, a precizat vicepreședintele raionului Dubăsari, Maria Jimbei.

Proiect de restaurare, refuzat de primar

Primarul consideră că cei de la Consiliul raional vor să ia biserica în proprietatea lor, fără a realiza lucrări de restaurare. „Noi vrem să reparăm biserica. Am stopat lucrările, deoarece în 2013 Consiliul raional a dorit să acapareze biserica, să o includă într-un traseu turistic, să treacă turiștii pe acolo și să facă ce vor. Împreună cu comunitatea bisericească, adică locuitorii din sat, ne-am opus acestui fapt. Consiliul raional nu are niciun proiect de reconstruire a bisericii, ei vor să facă traseu turistic, iar acolo în biserică să fie depozite. Nu mi s-a spus că proiectul prevede și reconstrucția bisericii. Nu au ei așa planuri. Vrem să păstrăm biserica, este un obiectiv de valoare în sat. Ea este foarte mare și credem că va fi funcțională pe timp de vară, iar iarna slujbele vor fi în biserica mică, care s-a construit din resursele preotului, un om foarte bun”, a declarat primarul comunei Coșnița, Alexandru Leșan. „Biserica nu este în proprietatea Mitropoliei, ea este în proprietatea comunității religioase, adică a satului”, a mai adăugat primarul comunei Coșnița.

Biserica țarului rus, pentru fiul său, Alexei

Legendele spun că Biserica „Sfântul Alexei” a fost construită la solicitarea țarului rus Nicolae al II-lea Romanov, în cinstea fiului său, Alexei. Urmaşul la tron a fost diagnosticat cu hemofilie încă de la o vârstă fragedă, iar boala incurabilă ar fi fost moştenită de la străbunica sa, regina Victoria. În mai multe documente din arhivele din Rusia, cercetate de către doamna Maria Jimbei, actualul vicepreședinte al raionului Dubăsari, se arată că biserica a fost inaugurată în anul 1912, iar la proiectarea ei a asistat și arhitectul eparhial Todorov. Cu o arhitectură deosebită, biserica are asemănări cu câteva lăcașuri de cult din Georgia. Din piatră vopsită cu var alb, tencuită și acoperită cu plase din fier vopsit în verde, biserica a rezistat bombardamentelor din două războaie, care i-au distrus clopotnița și cupola principală, iar toți pereții au fost ciuruiți de gloanțe, urme care se văd foarte bine și astăzi.

Fortăreața rușilor și a nemților

Potrivit acelorași documente, împreună cu cupola, biserica avea o înălțime de 17 sajeni, aproximativ 36 de metri și o lățime de 10 sajeni, aproximativ 21 de metri. Construcția a suferit cel mai mult în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În acea perioadă a fost folosită în calitate de fortăreaţă atât de nemţi, cât şi de ruşi. În perioada dictaturii comuniste, biserica a fost transformată în depozit, apoi într-un club. În timpul conflictului armat de pe Nistru, lăcașul a fost modificat din nou în fortăreaţă, ulterior, într-o aripă a acesteia a fost deschisă o moară. Biserica a rezistat mai mult de un secol, iar acest fapt se datorează temeliei și construcției calitative. În anii ’40, pentru a fi protejate bunurile din biserică, inclusiv iconostasul și icoanele, urmau să fie duse într-o altă țară. Pe drum însă, transportul a fost bombardat și o mare parte din ele a fost distrusă. Biserica este foarte spațioasă și, după construcția inițială, avea în jur de 31 de ferestre, două dintre ele, cele mai mari, aveau dimensiunea de 2,7 pe 0,8 sajeni, aproximativ 5,75 pe 1,70 de metri. Foarte mari erau și cele 15 uși, dintre care trei erau ornate cu fier.

Preț pentru biserică, 30 de mii de ruble

Pentru construcția bisericii și amplasarea clopotniței s-au cheltuit 30 de mii de ruble, bani pe care îi putea avea atunci doar un om bogat. Iconostasul din biserică avea o înălțime de 8 arșini, aproximativ 5 metri, și o lungime de 16 arșini, aproximativ 11 metri. Iconostasul avea o valoare semnificativă, iar pentru el s-au plătit trei mii de ruble, bani mulți în acea perioadă. La fel de prețioasă a fost și clopotnița, care era în trei nivele. Biserica din 1912 a avut și carte de asigurare, care a fost adresată la 28 martie 1913 și semnată la 20 iunie același an de către Direcția de construcție a eparhiei județului Herson din regiunea blagocinatului Tiraspol.

Capodopera din satul Pohrebea, bijuteria de peste o sută de ani, ajunsă astăzi motiv de conflict între autorități, riscă să piară, dacă nu va fi restaurată.

Ion Ștefăniță, director la Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din R. Moldova (AIRM):

„Biserica nu are statut protejat, dar merită să fie protejată. În acest sens, AIRM a venit cu propunerea includerii ei în registrul respectiv. Această biserică este unica biserică unde citim urmele istoriei, trecută prin cele două războaie. Este regretabil că alături de ea se construiește o biserică nouă, chiar la 15 metri distanță, dar cea veche este lăsată să degradeze”.

Sursa Foto: AIRM