FMI nu exclude o nouă CRIZĂ financiară, ca acum zece ani: Care sunt „bombele cu ceas“ identificate de econo­mişti

America TV

Excesele lumii financiare au reapărut în ciuda angajamentelor de renunţare la comportamentele care au dus la criză şi a unor reglementări noi, fapt ce poate conduce la o nouă criză financiară, avertizează Le Monde.

În urmă cu zece ani, în iulie 2007, prima undă de şoc, a creditelor subprime, se făcea simţită pe pieţe, iar aceasta nu a întârziat să se propage în întreaga lume.

Acum, un deceniu mai târziu, după planurile de urgenţă, de salvare a băncilor şi după recesiuni, lucrurile stau în sfârşit mai bine. Creşterea zonei euro este pozitivă de 16 trimestre, iar în acest an, aceasta este aşteptată să se apropie de 2%.

Şi totuşi, mulţi europeni, şi în special francezi, nu au sentimentul că criza s-ar fi încheiat, scrie Le Monde. Şi totul din cauza şomajului încă ridicat, în special în rândul tinerilor. Dar şi din cauza sentimentului că, din 2008, ascensorul social nu mai funcţionează, sau funcţionează mai prost.

De-abia întoarsă pagina unei crize, că germenii uneia viitoare deja mijesc. Astfel, deriva creditelor subprime din 2007 a fost favorizată de politica dobânzilor scăzute introdusă anterior de banca centrală americană pentru a lupta împotriva exploziei bulei internetului, în 2001.

Ce va produce următorul crah? Care sunt, dintre „bombele cu ceas“ identificate de econo­mişti, cele care vor arunca din nou eco­nomia mondială în haos? Prin definiţie, acestea sunt imposibil de prevăzut. Dar, pre­misele nu lipsesc. Pentru că excesele lumii finan­ciare au reapărut. Do­vadă stă euforia de pe segmentul LBO. Deşi se dovedesc mai prudente decât în 2007, (însă pentru cât timp?), fondurile de capital-investiţii, aliate cu băncile, şi-au reluat şirul achiziţiilor de companii recurgând masiv la împrumuturi.

Datoriile, o problemă permanentă. Cea mondială, publică şi privată, a crescut de la 190% la 230% din PIB din 2001 până în prezent. În SUA, gospodăriile au reînceput să se împrumute masiv. Mai puţin pentru achiziţii de locuinţe, cum s-a întâmplat înainte de criză, cât de maşini sau pentru studii. Ultimul tip de împrumuturi a înregistrat astfel mai mult de o dublare în 10 ani, atingând 1.300 miliarde de dolari.