Stubb și Stoere i-au cerut lui Putin să pună capăt războiului, dar inițiativa a stârnit critici nordice

Liderii Finlandei și Norvegiei l-au sunat marți pe președintele rus Vladimir Putin și i-au cerut să pună capăt războiului din Ucraina. Astfel, ei au încălcat practica îndelungată a liderilor din Europa de Vest de a evita contactul direct cu Kremlinul. Inițiativa a fost însă întâmpinată cu răceală și scepticism de alți doi lideri nordici: premierul danez Mette Frederiksen și cel suedez, Ulf Kristersson.

Apelul președintelui finlandez Alexander Stubb și al prim-ministrului norvegian Jonas Gahr Stoere a fost o încercare de a influența procesul diplomatic. Demersul a avut loc după ce președintele SUA, Donald Trump, și-a schimbat poziția în favoarea Rusiei, iar relațiile dintre SUA și Ucraina au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 18 luni.

Stoere a spus că el și Stubb au discutat cu Putin timp de aproximativ 90 de minute, după care au vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Într-o declarație comună, cei doi lideri au legat inițiativa de discuțiile de pace planificate luna viitoare la Abu Dhabi, între oficiali ruși, ucraineni și americani. Acestea ar fi primele discuții de acest fel din februarie.

Moscova și Kievul rămân la mare distanță în privința modalității de a pune capăt războiului, început odată cu invazia rusă din februarie 2022. Atacurile aeriene cu rază lungă de acțiune ale ambelor părți s-au intensificat în acest an, în timp ce liniile frontului au rămas, în mare parte, neschimbate.

„Discuţia (cu Putin) a fost sinceră şi de fond. Suntem ţări vecine cu Rusia. Rezultatul acestui război va avea un impact direct asupra securităţii noastre şi a celei europene în ansamblu. Încheierea războiului necesită discuţii directe”, a declarat Stubb.

Stoere a afirmat că el și Stubb au „subliniat importanţa dezescaladării”. Ambii lideri și-au exprimat sprijinul ferm pentru Ucraina.

CRITICI

Stubb și Stoere au spus că au acționat în calitate de lideri ai propriilor țări, nu în numele Europei, și că s-au „consultat temeinic cu toţi partenerii”.

În declarații făcute ulterior presei finlandeze, Stubb a afirmat că toți aliații occidentali au fost consultați în legătură cu inițiativa. El a adăugat că Ucraina a solicitat deschiderea unui nou canal de comunicare și că Europa nu mai poate rămâne un simplu spectator al eforturilor de pace, tratând Rusia cu „tăcerea”.

Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat însă că ceilalți lideri europeni nu au fost informați despre discuții. „Impresia mea este că toată lumea doreşte pacea, cu excepţia lui Putin însuşi. Am aşteptări destul de reduse de la acest tip de conversaţie”, a spus Kristersson.

Și prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că nu vede semne că Rusia ar dori pacea. Într-o critică voalată la adresa inițiativei finlandezo-norvegiene, ea a adăugat: „Cred că Europa ar trebui să rămână unită, în loc să acţioneze pe cont propriu”.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a afirmat că le-a spus lui Stubb și Stoere că „în astfel de contacte sunt necesare prudenţă şi vigilenţă absolute”.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a declarat că apelul a fost coordonat cu Kievul și reprezintă „abordarea corectă”.

„Salutăm un astfel de sprijin activ pentru eforturile noastre diplomatice şi pentru procesul de pace”, a spus el. Sîbiha a adăugat că speră ca un armistițiu local în jurul orașului Oleşkî, ocupat de ruși, să poată „deschide calea către alte etape ale procesului de pace”.

Rusia a acuzat în repetate rânduri guvernele europene că alimentează războiul prin înarmarea Ucrainei și refuzul de a purta discuții directe.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat că președintele francez Emmanuel Macron a fost ultimul lider al UE care a discutat cu Putin, într-o convorbire telefonică din vară, care nu a dat rezultate și nu a fost făcută publică. Potrivit sursei, Putin le-a spus lui Stubb și Stoere că implicarea europeană este binevenită, dar războiul trebuie să se încheie „ţinând cont de realităţile de pe teren”.

NICIUN SEMN DE COMPROMIS DIN PARTEA KREMLINULUI

Întrebată ce înseamnă această formulare, sursa a răspuns că Rusia nu va face compromisuri în privința obiectivului de a cuceri întreaga regiune ucraineană a Donbasului. Europenii au replicat că este nevoie de o pace „dreaptă”, a mai dezvăluit sursa.

Comunicatul Kremlinului referitor la convorbire nu a indicat, la rândul său, vreo flexibilizare a poziției lui Putin. „S-a subliniat că realizarea unei păci juste şi pe termen lung este posibilă numai dacă interesele legitime ale Federaţiei Ruse sunt luate în considerare pe deplin şi necondiţionat”, se arată în comunicat. „În acelaşi timp, s-a atras atenţia asupra politicilor conflictuale ale ţărilor din UE şi NATO, care contribuie la prelungirea ostilităţilor”, a transmis Kremlinul.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că discuția telefonică de marți nu a adus nimic nou în privința conflictului din Ucraina. El a spus că războiul informațional ar putea să se intensifice și că țările europene încearcă pur și simplu să-și atribuie un rol în procesul de negociere.

Liderii din Europa de Vest au refuzat, în mare parte, să discute cu Putin, în speranța de a-l izola. Totuși, ei au fost marginalizați în eforturile de pace conduse de președintele SUA, Donald Trump, perceput în multe capitale europene ca imprevizibil și înclinat să-i dea dreptate lui Putin în detrimentul Ucrainei.

Percepția a fost întărită de acordurile încheiate luna aceasta: Putin a acceptat să furnizeze motorină rusă Statelor Unite, iar Trump a relaxat sancțiunile împotriva Rusiei. Ucraina s-a plâns, de asemenea, de întreruperea schimbului de informații din partea SUA și a serviciilor de internet prin satelit de care depinde armata sa.

Analistul politic austriac Gerhard Mangott spune că guvernele europene „s-au împotmolit într-o situaţie fără ieşire” în încercarea de a găsi o soluție la război. El consideră că apelul de marți a fost o încercare de a deschide un canal de dialog. Mangott a atras atenția asupra declarațiilor făcute duminică de consilierul de la Kremlin Iuri Ușakov, care a sugerat că Europa ar trebui să participe la discuții. „Interpretez acest lucru ca o schimbare a poziţiei Rusiei, având în vedere că, până acum, Moscova a respins în mod constant ideea de a discuta cu europenii despre o soluţionare a războiului din Ucraina”, a spus Mangott.