Fenomenul ce ar putea produce cea mai mare CATASTROFĂ NATURALĂ din istoria omenirii

În 2015, Nepal a fost lovit de un cutremur cu o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter, dar ţara poate înfrunta un eveniment şi mai catastrofal. Aceasta este concluzia cercetătorilor care s-au bazat pe un nou model care simulează procesele fizice ale ruperii plăcilor tectonice Eurasia şi India.

Oamenii de ştiinţă de la ETH Zurich au realizat un model al dinamicii zonei de coliziune dintre cele două plăci aflate în proximitatea Munţilor Himalaya, scrie Science Daily.

„La cutremurul din 2015, a fost doar o ruptură parţială a faliei majore himalayene care separa cele două plăci tectonice. Secţiunea frontală din apropierea suprafeţei zonei de ruptură, unde placa indiană se scufundă sub cea eurasiatică, nu a alunecat complet şi rămâne sub stres”, a explicat Luca Dal Zilio, conducătorul acestui studiu publicat recent în Nature Communications.

În mod normal, un cutremur major eliberează aproape toată tensiunea care s-a acumulat. „Modelul nostru arată că, deşi cutremurul Gorkha a redus nivelul de stres al zonei de ruptură, tensiunea a crescut în secţiunea frontală aproape de Himalaya. Astfel, un „cutremur mediu” precum Gorkha poate crea condiţiile unui cutremur mai mare”, a adăugat Dal Zilio.

Cutremurul Gorkha a eliberat stresul doar în subsecţiunile mai adânci ale sistemului de falii, iar o tensiune nouă şi mai mare se acumulează în secţiunile de suprafaţă ale zonei de ruptură.

Conform simulărilor, două sau trei cutremure de tipul lui Gorkha vor fi necesare pentru a acumula suficient stres pentru un cutremur de cel puţin 8,1 grade pe scara Richter. Într-un cutremur de acest tip, zona de ruptură se extinde până la suprafaţa Pământului şi în lateral, până la lanţul Munţilor Himalaya, pe o lungime de sute de kilometri. Acesta ar duce la eliberarea completă a tensiunii în acest segment al sistemului de falii, care are o extindere totală de circa 2.000 de kilometri.

Datele istorice arată că astfel de evenimente au mai avut loc în trecut. Spre exemplu, cutremurul Assam din 1950 a avut o magnitudine de 8,6, iar zona de ruptură s-a întins pe o lungime de mai multe sute de kilometri şi pe întreaga adâncime a faliei.

Totuşi, savanţii nu pot prezice când acesta ar avea loc. „Nimeni nu poate prezice cutremurele, nici chiar cu noile modele, dar putem îmbunătăţi cunoaşterea cu privire la hazardul seismic într-o anumită zonă pentru a lua măsurile de prevenire necesare”, a precizat Edi Kissling, unul dintre cercetători.