Facultățile care pregătesc profesori pentru gimnaziile și liceele din R. Moldova riscă să DISPARĂ: „Ceea ce ne lipsete sunt tocmai profesorii”

Cele șase facultăți din R. Moldova care pregătesc profesori pentru gimnazii și licee ar putea să dispară, dacă Guvernul va adopta, în ședința de mâine, Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităților în domeniul de învățământ superior.

Un grup de reprezentanți ai societății civile, academicieni și profesori și-a exprimat nemulțumirea, astăzi, într-o conferință de presă, vizavi de acest document care ar fi fost elaborat „pe ascuns” de către Ministerul Educației și cer ca acesta să nu fie votat.

Noul Nomenclator exclude domeniul „Formarea profesorilor”, iar expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, spune că studenții vor face trei ani de studii la facultăți generale, după care vor fi obligați să facă un an de psihopedagogie, dacă vor dori să devină profesori.

„Acest lucru este imposibil. Dacă știi matematică, nu înseamnă că poți fi și profesor”, spune expertul.

Directoarea Liceului „Vasile Alecsandri”, Daniela Vacarciuc, a adăugat că profesia de profesor necesită „dedicație, har și vocație”, iar profesorul universitar Alexandra Barbăneagră a spus, în cadrul aceluiași eveniment, că documentul elaborat de Ministerul Educației „încalcă flagrant” documentele internaționale și naționale, care prevăd trei cicluri pentru formarea unui specialist: licență, masterat și doctorat. Totodată, Barbăneagră afirmă că schimbările promovate sunt discriminatorii, fiindcă obligă tinerii să învețe psiohopedagogie timp de un an, fapt care crește durata studiilor până la 6,5 ani.

„Profesia de profesor va deveni și mai neatractivă”, a declarat aceeași sursă.

Argumentele invocate de autorități în discuții neoficiale, spune Ioniță, sunt cheltuirea de către stat „a sute de milioane de lei anual pentru a pregăti șomeri și dorința de a optimiza aceste cheltuieli”. „Dar ceea ce lipsește în mod real în țară sunt tocmai profesorii. În plus, pregătirea unui profesor, după ce acesta a făcut studii generale, va genera cheltuieli și mai mari”, a declarat Veaceslav Ioniță, adăugând că astăzi lipsesc 1 250 de profesori în instituțiile de învățământ.

Profesorii au mai declarat că la facultățile pedagogice sunt pregătiți astăzi tineri cu specialități duble, iar autoritățile ar trebui să creeze condiții pentru ca salariul și statutul pedagogului să devină motivante.

De cealaltă parte, Ministerul Educației susține că încearcă să racordeze legislația națională la cea europeană în domeniu. Potrivit proiectului Nomenclatorului domeniilor de formare profesională și al specialităților în domeniul de învățământ superior, postat pe site-ul Guvernului, sunt excluse patru domenii: formarea profesorilor, științe umaniste, științe exacte și științe ale naturii și „abordarea integrată a acestora cu includerea obligatorie a modulului psihopedagogie ca soluție sugerată de experții europeni”, astfel încât, de exemplu, un istoric să poată fi și profesor de istorie. În total, Nomenclatorul prevede zece domenii fundamentale ale științei, 20 de domenii generale de studii, 70 de domenii de formare profesională și 170 de specialități.