JUDECATĂ // Evreii din R. Moldova pot rămâne fără sinagogă

Comunitatea Evreiască din R. Moldova ar putea fi lipsită de imobilul pe care l-a cumpărat de la stat pentru a reconstrui o veche sinagogă

Acum cinci ani, Comunitatea Evreiască din R. Moldova trăia un mare sentiment de împlinire, după ce devenise proprietara unui monument de arhitectură din Chișinău. Clădirea unei vechi sinagogi, construită în al doilea deceniu al secolului XIX, care a ajuns o ruină, urma să fie reconstruită și să devină casa evreilor stabiliți în Moldova.

Realizarea proiectului a fost blocată de diverse impedimente birocratice, iar acum statul vrea să-și recupereze imobilul, motivând că investitorul nu a respectat condițiile contractului de privatizare. Chiar dacă oficialii de la Chișinău au fost atenționați de misiunile diplomatice că nu trebuie să-i lipsească pe evrei de istorie, autoritățile insistă pe returnarea imobilului.

Șiretlicul autorităților

În noiembrie 2010, Agenția Proprietății Publice (APP) a acceptat să-i vândă Asociației Obștești „Comunitatea Evreiască din R. Moldova” un complex patrimonial care aparținea întreprinderii de stat „Poligraf Service”. Imobilul aflat în paragină, situat pe strada Rabbi Ţirilson din Chișinău, a găzduit cândva o sinagogă şi un azil pentru bătrâni. Ruinele au fost cumpărate de la stat cu mai mult de cinci milioane de lei, iar Comunitatea Evreiască s-a angajat să investească în reconstrucția casei de rugăciuni 15 milioane de lei, timp de trei ani.

Investitorul s-a ciocnit cu diverse probleme imediat după ce a realizat tranzacția cu APP. Juristul Oleg Șeinman spune că imobilul se afla sub sechestru judecătoresc, iar autoritățile au tăinuit acest fapt. Fostul director al întreprinderii „Poligraf Service” se afla într-un litigiu cu statul, cerând în instanța de judecată să i se plătească datoriile acumulate din neplata salariului. Ca măsură de asigurare, imobilul fusese pus sub sechestru. Abia peste șase luni problema a fost rezolvată.

Ulterior, investitorii au aflat că la Cadastru nu există un plan geometric al imobilului, lucru indispensabil la etapa inițială de proiectare a lucrărilor de reconstrucție. Astfel, Comunitatea Evreilor a fost nevoită să suporte cheltuieli suplimentare pentru realizarea lucrărilor topografice și înregistrarea imobilului la Cadastru.

Statul cere rezilierea contractului

Procedurile birocratice au făcut ca lucrările de reconstrucție a fostei sinagogi să fie începute cu mari întârzieri, contrar contractului de privatizare care prevedea investiții de cel puțin un milion de lei în primul an. Ulterior, arhitecții au lucrat minuțios la realizarea proiectului viitoarei clădiri pentru a păstra stilul eclectic și a reda lăcaşului aspectul de altădată.

Abia în 2013, Ministerul Culturii a avizat pozitiv proiectul de reconstrucție a monumentului istoric, iar Primăria a eliberat autorizația de construcție în iulie 2013.

În mai 2014, Agenția Proprietății Publice a cerut în instanță rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a fostei sinagogi, motivând că nu au fost efectuate investițiile asumate în contract, iar Comunitatea Evreiască ar fi realizat doar lucrările de topografie și de îngrădire a imobilului în valoare totală de 1,7 milioane de lei.

Autoritatea s-a adresat în judecată învinuind investitorul de rea-credință. Pe de altă parte, Comunitatea Evreiască a selectat prin concurs compania care va realiza lucrările de reconstrucție și a fost curățat terenul pentru a începe lucrul.

Condițiile sunt îndeplinite

Pe 8 decembrie curent, la Judecătoria sectorului Buiucani, a avut loc o nouă ședință de judecată în cadrul căreia juristul Comunității Evreiești a prezentat probe care demonstrează că majoritatea condițiilor din contractul semnat în 2010 cu APP au fost îndeplinite și nu există temei pentru rezilierea contractului.

„Au fost incluse puncte care obligau să fie achitate datoriile acumulate de întreprinderea de stat „Poligraf Service”, să fie plătite salariile angajaților și să fie coordonat cu Ministerul Culturii proiectul de reconstrucție. Toate au fost îndeplinite. Investițiile totale nu s-au făcut până acum din motive care nu depind de investitor”, afirmă Oleg Șeinman. Acesta bănuiește că ar exista anumite interese la mijloc, odată ce APP insistă pe rezilierea contractului.

Juristul a prezentat exemplul Hotelului Național, care a fost privatizat în 2006, iar cumpărătorul nu a realizat până astăzi tot volumul de investiții asumate. În acest caz, Curtea Supremă de Justiţie a respins acţiunea privind întoarcerea bunurilor în proprietatea statului, motivând, printre altele, că investiţiile n-au fost făcute în timp din circumstanţe ce nu depind de voinţa cumpărătorului, ca şi în cazul Comunității Evreiești.

Un alt exemplu este complexul de clădiri situat pe strada Bucureşti 62, care de asemenea are statut de monument - „conacul urban Râşcanu-Derojinski”, care a fost vândut în anul 2009 urmând a fi restaurat în trei ani. Până acum nu s-a făcut nimic, dar Agenția Proprietății Publice nu cere să-i fie întoarsă proprietatea.

Sprijin din partea AIRM

În apărarea Comunității Evreiești din R. Moldova au sărit reprezentanții Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM), care apreciază efortul făcut de investitor pentru salvarea unui complex patrimonial unic. Avocatul AIRM, Victor Panțâru, susține că nu sunt motive pentru a rezilia contractul de vânzare-cumpărare a imobilului.

„Cred că pârâtul a acționat cu bună-credință. Întârzierea realizării investițiilor se datorează altor fapte care nu țin de acțiunile investitorului”, a precizat avocatul, chiar dacă nu a reușit să se pronunțe în fața judecătorului în ședința din 8 decembrie.

Audierile au durat până la încheierea zilei de muncă și magistrata Galina Moscalciuc a decis prelungirea ședinței pe data de 30 decembrie.

Îngrijorarea corpului diplomatic

Misiunile diplomatice din R. Moldova și-au exprimat îngrijorarea după ce statul a decis că vrea să-și întoarcă o ruină, care pentru Comunitatea Evreiască are o mare valoare istorică și culturală. În luna august, mai mulți ambasadori au vizitat monumentul din strada Rabbi Ţirilson. Ulterior, Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, i-a trimis o scrisoare ex-premierului Valeriu Streleț, în numele întregului corp diplomatic, prin care i-a cerut să ia atitudine astfel încât proiectul de reconstrucție a sinagogii să poată fi dus la bun sfârșit.

Ambasada Franței la Chișinău urmărește îndeaproape evoluția acestui litigiu și chiar trimite un reprezentant la toate ședințele de judecată. „Bunurile confiscate de sovietici, care țin de religia ortodoxă, au fost întoarse după destrămarea URSS, iar comunitatea evreiască nu s-a bucurat de acest drept. Nu a primit gratuit această sinagogă, dar a fost nevoită să o cumpere. Autoritățile R. Moldova trebuie să trateze la egalitate toate religiile și să contribuie la păstrarea istoriei”, afirmă Jeremie Petit, consilier al Ambasadei Franței.

Pot fi pierdute două milioane de lei

În cazul în care instanța de judecată îi va da dreptate Agenției Proprietății Publice și ruinele fostei sinagogi vor fi întoarse în proprietatea statului, Comunitatea Evreiască din R. Moldova va pierde mai mult de două milioane de lei.

Ministerul Finanțelor va fi obligat să întoarcă cele cinci milioane de lei care au fost plătite în 2010 pentru imobil, fiind extrase 200 de mii de lei care au constituit garanția de participare la concursul investițional. Banii investiți în realizarea proiectului și lucrările de topografie și îngrădire a imobilului nu vor fi restituiți Comunității Evreiești.

Pe de altă parte, reprezentanții comunității dau asigurări că dispun de resursele financiare necesare pentru a duce proiectul la bun sfârșit, deoarece au acumulat bani din donații pentru reconstrucția sinagogii.

Așa urmează să arate sinagoga după reconstrucție