Europa, nepregătită pentru războiul dronelor rusești: România, Bulgaria, Polonia și statele baltice, câmp de test pentru Kremlin

Ţările de pe flancul estic al NATO se confruntă tot mai des cu incidente implicând drone, în timp ce un nou studiu avertizează că Europa nu dispune încă de suficiente capacităţi pentru a contracara eficient această ameninţare.

Ţările europene nu sunt suficient pregătite să facă faţă atacurilor cu drone lansate de Rusia şi nici nu pot atribui în mod clar aceste atacuri, potrivit unui studiu al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) de la Londra, publicat duminică.

Analiza IISS, realizată cu participarea Fundaţiei Hanns Seidel din Germania, arată că statele europene nu au reuşit să atribuie în mod clar Rusiei atacurile cu drone, inclusiv pe cele asupra aeroporturilor sau a unor instalaţii militare sensibile.

Studiul a examinat 144 de incidente petrecute între august 2024 şi februarie 2026 în 12 state membre NATO, precum şi în Irlanda. Concluzia generală este îngrijorătoare.

„Acest raport estimează că este foarte probabil ca Moscova să fi desfăşurat o campanie care a vizat Europa folosind vehicule aeriene fără pilot (UAV)”, se menţionează în document.

Autorii subliniază că „principala noastră concluzie este că arhitectura actuală a Europei de contracarare a atacurilor cu drone nu corespunde încă ameninţării, în pofida faptului că NATO, Uniunea Europeană şi guvernele naţionale acordă mai multă atenţie acestei probleme: detectarea este neuniformă, autorităţile legale sunt divizate, opţiunile de răspuns sunt adesea disproporţionate, iar atribuirea rămâne prea lentă pentru a susţine descurajarea la timp”.

Studiul evidenţiază că identificarea clară a autorilor atacurilor rămâne una dintre provocările majore pentru guvernele europene.

„Un motiv pe care ni l-au sugerat oficialii europeni ca parte a cercetării noastre este că guvernele relevante s-au concentrat pe răspunsul naţional mai degrabă decât să facă o legătură între incidentele din întreaga Europă”, se mai arată în studiu.

„Este alarmant. Europa nu este până acum suficient pregătită pentru această formă de ameninţare hibridă”, a declarat Klaus Holetschek, preşedintele Fundaţiei Hanns Seidel, citat de Agerpres.

Anul trecut, Polonia a doborât, în cursul nopţii, opt drone ruseşti deasupra spaţiului său aerian. A fost pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina când Varşovia a vizat ţinte ruseşti.

Comandamentul Operaţional al Forţelor Armate Poloneze a transmis că „spaţiul aerian al ţării a fost încălcat în mod repetat de drone”, precizând că „au fost folosite arme şi sunt în desfăşurare operaţiuni pentru localizarea ţintelor doborâte”. În paralel, Rusia lansa un atac cu drone şi rachete asupra Ucrainei, în apropierea graniţei poloneze, iar avioane NATO şi poloneze au fost ridicate de urgenţă.

Patru aeroporturi din Polonia, inclusiv Aeroportul Chopin din Varşovia, au fost închise pe fondul „activităţilor militare”, potrivit Administraţiei Federale a Aviaţiei din SUA (FAA). Pe lângă aeroportul Chopin, au fost suspendate temporar operaţiunile şi pe aeroporturile Rzeszów–Jasionka, Varşovia Modlin şi Lublin, conform notificărilor FAA.

Preşedintele şi premierul Poloniei au fost informaţi despre operaţiunea de neutralizare a obiectelor care au încălcat spaţiul aerian al ţării, a anunţat pe platforma X ministrul polonez al apărării, Cezary Tomczyk.

„Toate serviciile sunt în alertă”, a subliniat acesta.

Anterior, armata poloneză comunicase că avioane de luptă au fost ridicate de la sol în urma atacurilor din zona de frontieră.

„Avioane poloneze şi aliate operează în spaţiul nostru aerian, iar sistemele de apărare antiaeriană şi de recunoaştere radar de la sol au fost aduse la cel mai înalt nivel de pregătire”, a informat Comandamentul Operaţional al Forţelor Armate, tot pe X.

Acest atac a avut loc la doar câteva zile după ce Rusia a lansat un asalt aerian asupra Kievului, lovind clădirea principală a guvernului ucrainean, într-o operaţiune pe care preşedintele Volodimir Zelenski a descris-o drept „nemilos” şi menită să prelungească războiul.

La începutul verii, în Lituania, preşedintele şi prim-ministrul au fost evacuaţi în adăposturi, după o alertă privind prezenţa unei drone. Şi membrii Seimasului, parlamentul lituanian, au fost coborâţi într-un buncăr subteran.

Armata lituaniană a cerut populaţiei să se adăpostească în mai multe regiuni ale ţării, iar zborurile de pe Aeroportul Internaţional din Vilnius au fost suspendate temporar.

Locuitorii capitalei au primit în jurul orei 10:20 (07:20 GMT) un mesaj de alertă pe telefoanele mobile: „Alertă aeriană! Mergeţi imediat într-un adăpost sau într-un loc sigur, aveţi grijă de membrii familiei dumneavoastră şi aşteptaţi noi recomandări”, potrivit relatărilor preluate de Agerpres.

Incidentul a avut loc la doar o zi după ce o dronă ucraineană a fost doborâtă de un avion românesc de luptă aflat în misiune NATO, în spaţiul aerian al Estoniei.

A fost prima alarmă de acest tip pe teritoriul unei ţări membre UE şi NATO de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022, şi a declanşat o alertă generală pentru populaţie.

La numai o zi după evenimentele din Lituania, forţele armate din Letonia au anunţat că au fost ridicate de la sol avioanele de luptă din patrula NATO, după ce cel puţin o dronă a pătruns în spaţiul aerian leton, conform Agerpres.

Aceste incidente se înmulţesc în contextul în care Ucraina şi-a intensificat, în ultimele luni, atacurile cu drone cu rază lungă de acţiune asupra Rusiei, inclusiv deasupra Mării Baltice, iar mai multe aparate militare fără pilot ale Kievului au rătăcit în spaţiul aerian al Finlandei, Letoniei, Lituaniei şi Estoniei.

„Confirmăm că a existat cel puţin un aparat aerian fără echipaj uman în spaţiul aerian leton”, au transmis forţele armate letone pe platforma X. Criza a avut şi consecinţe politice interne: guvernul leton a demisionat în urma criticilor privind modul în care au fost gestionate aceste intruziuni.

Militarii au îndemnat locuitorii din estul Letoniei, regiune aflată la graniţa cu Rusia şi Belarus, să se adăpostească în interior până la anunţul oficial că pericolul a trecut.

Statele baltice au acuzat Moscova că redirecţionează dronele îndreptate iniţial spre ţinte din Rusia, pentru a le face să traverseze spaţiul lor aerian. La rândul său, Kremlinul a comunicat că „monitorizează situaţia” şi a acuzat anterior ţările baltice că permit Ucrainei să lanseze drone de pe teritoriul lor, acuzaţii negate ferm, inclusiv de NATO.

Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a insistat că Ucraina trebuie să fie extrem de precisă când foloseşte drone, pentru a nu oferi Rusiei pretextul de a interveni sau de a influenţa traseul de zbor al acestora.

Şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că ameninţările ruse îndreptate împotriva ţărilor baltice sunt „inacceptabile” şi vor fi percepute drept ameninţări la adresa întregii Uniuni Europene.

La sfârşitul lunii trecute, în mai puţin de 48 de ore, trei drone au fost doborâte de avioanele F-16 ale Forţelor Aeriene Române. Dincolo de cifre, aceste episoade ridică numeroase semne de întrebare cu privire la nivelul de risc la care este expusă Romania, la capacitatea de reacţie a armatei şi la mesajul politic şi militar transmis prin aceste incidente. Pentru o analiză a situaţiei, DC News a discutat cu generalul de brigadă (r) dr. Mircea Mîndrescu.

În cazul primului incident, procurorii au confirmat că drona era de tip Shahed, cunoscută în Rusia sub numele Geran-2. Cele trei interceptări succesive duc la întrebarea dacă România asistă la o creştere a ameninţărilor la graniţa NATO.

Generalul în rezervă Mircea Mîndrescu consideră că repetarea într-un interval atât de scurt a unor astfel de incidente indică o schimbare importantă în dinamica riscurilor. Întrebat dacă doborârea a trei drone în mai puţin de 48 de ore reprezintă o escaladare a situaţiei la frontiera NATO, acesta a subliniat că frecvenţa incidentelor este elementul esenţial de analizat.

„Da, o ameninţare, este evident, cu penetrări ale spaţiului aerian suveran, deci cu o afectare, cu un atac la adresa suveranităţii naţionale, e foarte clar. Şi care atac, care penetrări, au loc cu o frecvenţă ridicată, frecvenţă crescută. Şi asta este o realitate”, a declarat Mircea Mîndrescu pentru DC News.

El subliniază că România nu se confruntă, deocamdată, cu intrarea simultană a unui număr mare de drone în spaţiul aerian, însă faptul că acestea se repetă într-un timp scurt sugerează o formă de escaladare.

„Din punct de vedere orizontal, dacă mă pot exprima aşa, avem de-a face cu adevărat cu o escaladare. Nu sunt câte două drone, e câte o dronă de fiecare dată, dar frecvenţa a crescut. Sunt 48 de ore, 3 drone. Şi este această escaladare orizontală, care, să sperăm că nu evoluează şi nu se transformă sau nu este dublată de o escaladare verticală, în sensul creşterii numărului de drone. Pentru că în momentul în care ai mai multe drone care trebuie combătute în acelaşi timp, deja problemele sunt complicate din punct de vedere al intervenţiei. Deci este o escaladare, dar de o asemenea factură”, explică Mircea Mîndrescu.

Tensiunile s-au resimţit şi mai la sud, în Bulgaria. Premierul Rumen Radev a anunţat că o dronă a pătruns sâmbătă dimineaţă în spaţiul aerian bulgar venind dinspre România şi a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului Bulgariei, a relatat agenţia BTA. Explozia s-a produs la doar un kilometru de o staţie de comprimare a gazelor aflată pe traseul gazoductului Trans-Balkan.

Incidentul a avut loc în imediata apropiere a fostului punct de trecere a frontierei Kardam, la graniţa dintre Bulgaria şi România, şi foarte aproape de instalaţiile de pe gazoduct, a precizat Radev. Aparatul s-a prăbuşit într-un lan de floarea-soarelui, zona a fost izolată rapid, iar autorităţile au intervenit pentru a gestiona situaţia.

Nu au fost raportate victime şi nici pagube la infrastructură, a mai declarat premierul bulgar. „Sunetul dronei a fost detectat de Poliţia de Frontieră din România, după care o explozie puternică a fost auzită de patrula bulgară de frontieră din General Toşevo, aflată în zonă”, a explicat Radev. Locul deflagraţiei a fost identificat imediat, iar specialiştii încearcă să stabilească tipul dronei.

Rumen Radev a subliniat că aparatul nu fusese detectat nici în spaţiul aerian românesc, nici în cel bulgar. „Nu am primit nici informaţii de la Centrul Combinat de Operaţiuni Aeriene de la Torrejon, din Spania, care monitorizează spaţiul aerian din sudul Europei”, a adăugat el.

În urma incidentului, personalul Poliţiei de Frontieră şi echipamentele pentru detectarea şi contracararea dronelor vor fi redistribuite de la frontiera cu Turcia spre frontiera cu România, semn al prioritizării noului risc.

La începutul săptămânii viitoare este programată o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, în cadrul căreia Polonia va prezenta detalii despre incidentul cu rachete balistice de pe teritoriul său, România îşi va informa aliaţii cu privire la dronele detectate în spaţiul aerian naţional, iar Bulgaria va ridica problema dronei care a explodat pe teritoriul său, a anunţat Radev.