Eclipsa de Soare și seceta de pe Dunăre pun la încercare sistemul energetic european. UE își mobilizează rețeaua de electricitate în fața riscurilor tot mai mari

Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem pentru Energia Electrică (ENTSO-E) se pregăteşte pentru posibilele efecte ale eclipsei de Soare din 12 august asupra producţiei de energie, în condiţiile în care Uniunea Europeană se confruntă deja cu un context energetic complicat.

ENTSO-E a anunţat că se pregăteşte pentru "posibile repercusiuni" asupra producţiei europene de energie determinate de eclipsa de soare ce va avea loc miercurea viitoare. Purtătoarea de cuvânt pentru Climă şi Energie a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, a precizat că a fost creat un grup operativ dedicat pregătirii acestui eveniment, iar membrii acestuia urmează să se reunească pentru a elabora scenarii şi măsuri privind eventualele efecte asupra sistemului energetic.

Potrivit Annei-Kaisa Itkonen, impactul eclipsei "nu se aşteaptă să fie foarte mare", întrucât fenomenul va avea loc aproape de apusul soarelui. Totuşi, Executivul comunitar "analizează situaţia în mod cuprinzător, din toate unghiurile", urmărind atent orice factor care ar putea influenţa producţia de energie electrică la nivel european. Oficialul european a dat asigurări ferme că "nu sunt probleme de securitate în aprovizionarea cu energie electrică".

Eclipsa totală de soare de miercuri, 12 august, va fi vizibilă din anumite zone din Groenlanda, Islanda, nordul Rusiei, Oceanul Atlantic, Spania şi o mică parte a Portugaliei. Luna va acoperi temporar soarele şi se va face noapte în plină seară de vară. Fenomenul va începe în jurul orei 19:30, ora peninsulară, şi va atinge apogeul în jurul orei 20:30, ora Spaniei, conform Agerpres.

Acest eveniment astronomic intervine într-un moment în care sectorul energetic european este deja sub presiune. Seceta extremă de pe Dunăre afectează semnificativ sistemul energetic, iar Comisia Europeană avertizează că nivelul scăzut al fluviului va influenţa producţia de energie nucleară în România şi în alte state riverane. Astfel, riscurile hidrologice se suprapun peste alte vulnerabilităţi ale infrastructurii energetice.

Analistul Bogdan Maioreanu subliniază că actuala criză energetică demonstrează importanţa investiţiilor în capacităţile de producţie, transport şi stocare a energiei electrice. În opinia sa, seceta de pe Dunăre nu trebuie privită ca un eveniment izolat, ci ca parte a unui model continental documentat, legat de încălzirea accelerată a Europei şi de schimbările climatice persistente.

"Starea actuală de alertă energetică din România, declanşată de debite scăzute record ale Dunării, reprezintă o criză pe termen scurt, dar are potenţialul de a se repeta în anii următori. Guvernul a solicitat marilor consumatori de energie electrică să-şi reducă consumul în orele de vârf. Armata pune în aplicare măsuri de urgenţă, inclusiv dinamitarea unei stânci şi scufundarea unor barje pentru a devia apă suplimentară din Dunăre către reactoarele de la Cernavodă, într-o încercare disperată de a menţine în funcţiune cel puţin unul dintre acestea. Criza actuală evidenţiază necesitatea investiţiilor care să prevină astfel de penurii energetice, pe un continent tot mai cald şi mai ales într-o ţară în care aproape jumătate din producţia de energie electrică depinde într-un fel sau altul de apă (...) Actuala criză energetică demonstrează cât de importante devin investiţiile în capacităţile de producţie, transport şi stocare a energiei electrice. Autoritatea de reglementare română, ANRE estimează că ţara are nevoie de investiţii de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 în sectoarele de producţie, reţele, stocare şi interconexiuni transfrontaliere. Proiectele-cheie, de la zăcământul de gaze Neptun Deep, la noi unităţi nucleare, centrale pe gaz şi până la proiectele hidroenergetice amânate, trebuie accelerate prin eliminarea blocajelor legislative şi procedurale", susţine consultantul eToro.

Potrivit acestuia, Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume. Raportul "Starea climei în Europa 2025" al programului Copernicus arată că aproximativ 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie, în timp ce circa 70% dintre râuri au avut debite sub medie. Anumite zone din Europa Centrală s-au confruntat cu unul dintre cei mai secetoşi zece ani din istorie, cu umiditatea solului la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii.

"Europa se încălzeşte de peste două ori mai repede decât media globală, ceea ce înseamnă că producţia de energie dependentă de cursurile de apă, precum răcirea centralelor nucleare şi energia hidroelectrică, se confruntă cu perturbări recurente, nu izolate. Acest aspect este important, întrucât în ultimele 12 luni, până în mai 2026 energia hidroelectrică a fost principala sursă de energie regenerabilă din România, contribuind cu aproximativ un sfert la producţia totală de energie electrică. Energia nucleară urmează, asigurând aproape 19%, în timp ce energia eoliană şi cea solară contribuie cu aproximativ 12%, respectiv 9%. Combustibilii fosili reprezintă încă aproape o treime din mixul energetic al ţării, evidenţiind o dependenţă semnificativă de gaz şi cărbune. Dependenţa de gaz se situează la aproximativ 17%, iar cea de cărbune la aproape 11%. Ţara utilizează, de asemenea, unele importuri de energie electrică, care au reprezentat în medie 4,1%", se menţionează în analiza de specialitate.

În România, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă până la sfârşitul lunii iulie 2026, de aproape trei ori sub media sezonieră. În aceste condiţii, Nuclearelectrica a fost nevoită să oprească unul dintre reactoarele de la Cernavodă pentru a respecta normele de siguranţă şi de mediu. Efectele nu sunt doar locale, ci se răsfrâng asupra întregii pieţe regionale de energie.

"Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat alertă la nivel naţional pentru luna august, avertizând că ţara ar putea pierde până la 20% din producţia de energie electrică şi a solicitat Ucrainei sprijin energetic de urgenţă. Centrala nucleară Paks din Ungaria operează la capacitate redusă şi se confruntă cu un risc similar de oprire, ceea ce confirmă faptul că este vorba de o problemă regională, nu de una izolată. Centralele hidroelectrice gigant de la Porţile de Fier, care deservesc România şi Serbia, funcţionează la sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării", aminteşte Maioreanu.

Conform documentului de politică al Forumului ASPEN-GMF Bucureşti 2025, frecvenţa mare a modificărilor legislative şi intervenţiile imprevizibile au afectat serios încrederea investitorilor. Analistul reaminteşte că principala lege a României privind energia regenerabilă a fost modificată de 11 ori în trei ani, ceea ce complică planificarea proiectelor pe termen lung şi descurajează capitalul privat.

"De exemplu, principala lege a României privind energia regenerabilă a fost modificată de 11 ori în trei ani. O reglementare stabilă şi previzibilă este esenţială pentru a atrage capital la scară largă. Europa se confruntă cu un blocaj tot mai mare în tranziţia sa energetică către surse verzi, cel puţin 120 GW din capacitatea planificată de energie regenerabilă fiind în pericol din cauza infrastructurii insuficiente a reţelei, potrivit unui raport al think-tank-ului Ember. România se numără printre ţările care anticipează cel mai mare volum de energie eoliană şi solară, dar care dispun de cele mai puţin pregătite reţele, alături de Austria, Bulgaria şi Polonia", subliniază sursa citată.

La nivel continental, aproximativ jumătate dintre statele care raportează date privind reţeaua electrică nu deţin capacitatea necesară pentru conectarea noilor surse de producţie. Această situaţie scoate în evidenţă o slăbiciune structurală a sistemelor de transport al energiei şi pune în lumină nevoia urgentă de investiţii pentru modernizarea şi extinderea reţelelor.

"Situaţia actuală, generată de secetă, a obligat Guvernul României să solicite reduceri voluntare ale consumului de energie electrică atât din partea companiilor, cât şi a populaţiei. De asemenea, ar putea forţa politicienii să acţioneze mai rapid în forurile legislative pentru a simplifica legislaţia care poate asigura stabilitatea energetică a României. Pentru investitori, concluzia principală ar putea fi că stresul hidrologic determinat de schimbările climatice reprezintă un risc recurent, nu un eveniment izolat. Acest lucru poate accelera direcţionarea capitalului către tipul de investiţii care pot spori stabilitatea şi proteja sistemul energetic împotriva şocurilor hidrologice care, dacă tendinţa actuală de încălzire se menţine, probabil se vor mai repeta", consideră Bogdan Maioreanu, conform Agerpres.

Comisia Europeană apreciază că, pentru moment, nu se observă probleme majore privind securitatea aprovizionării cu energie în ţările afectate de nivelul scăzut al apelor Dunării, dar a anunţat că va continua să monitorizeze foarte atent situaţia din Ungaria, România, Bulgaria şi alte state din regiune. Nivelul redus al fluviului va avea în mod clar un impact asupra producţiei de energie nucleară de-a lungul Dunării, ceea ce poate genera noi presiuni asupra sistemelor naţionale.

"Continuăm să urmărim şi să monitorizăm foarte atent situaţia din Ungaria, precum şi din România, Bulgaria şi alte ţări din regiune. Nivelul scăzut al apelor Dunării va avea în mod clar un impact asupra producţiei de energie nucleară de-a lungul fluviului, astfel încât această situaţie afectează mai multe state membre. ENTSO-E (Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică) s-a mobilizat şi este acum în strânsă legătură cu toate autorităţile naţionale din ţările afectate", a declarat Anna-Kaisa Itkonen, răspunzând întrebărilor legate de criza energetică regională şi de posibilitatea înfiinţării unui grup de coordonare pentru energie electrică.