DE CE DEPINDE „soarta” prețului la PETROL? Decizia ar putea fi luată în CURÂND

Reprezentanții fondurilor de investiții susțin că prețul la petrol ar putea ajunge și la 60 de dolari pentru un baril, dacă membrii Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) nu vor conveni asupra reducerii semnificative a producției, scrie „Reuters”, citată de incont.ro.

Potrivit sursei, OPEC se va reuni săptămâna viitoare la Viena, iar investitorii așteaptă o decizie în favoarea reducerii esențiale a extragerilor de petrol. Managerii fondurilor de investiții susțin că, dacă livrările nu vor fi reduse cu cel puțin un milion de barili pe zi, cotațiile vor coborî în continuare, ajungând chiar și la 60 de dolari. Producția de petrol a statelor membre OPEC este în prezent de circa 30 de milioane de barili pe zi, iar la nivel mondial se extrag zilnic circa 90 de milioane de barili de petrol.

„Piața va pune sub semnul îndoielii credibilitatea OPEC și influența sa pe piața mondială a petrolului, dacă nu va reduce producția. Comportamentul de turmă și trecerea la speculații de scădere a cotațiilor vor accelera declinul prețurilor”, a declarat directorul fondului de investiții „Lupus Alpha Commodity”, Daniel Bathe.

Totuși, managerii de fonduri sunt divizați în legătură cu posibilitatea ca OPEC să decidă reducerea producției de petrol, iar Bathe consideră că probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este de până la 50%. Unii investitori consideră că o reducere de mică amploare a livrărilor, de aproximativ 500 de mii de barili pe zi, ar fi insuficientă pentru calmarea piețelor.

Un alt investitor, de la „RCMA Capital”, spune că prețul petrolului ar putea scădea la 70 de dolari pe baril, chiar și în cazul reducerii extragerilor cu un milion de barili pe zi.

„Prețurile petrolului de sub 80 de dolari pe baril exercită presiuni asupra bugetelor unor state mai sărace din OPEC, precum Venezuela”, a declarat Nicolas Robin, manager de fonduri la compania „Threadneedle”.

„Reuters” scrie că piața a fost inundată în ultima perioadă de teorii ale conspirației, în jurul lipsei de reacție a Arabiei Saudite. Thomas Friedman, editorialist la „New York Times”, a scris despre „un război mondial al petrolului, între SUA și Arabia Saudită, pe de o parte, și Rusia și Iran pe de altă parte”.

Declinul cotațiilor petrolului, declanșat în vară, a fost determinat de oferta abundentă, rezultată parțial din exploatarea zăcămintelor de șist din Statele Unite, dar și din cauza cererii scazute, în special în Europa și Asia. Potrivit unor investitori, Arabia Saudită a permis declinul cotațiilor țițeiului pentru a convinge producători mai mici din OPEC, care, de obicei, lasă producătorii mai mari să intervină pe piață, să participe la reducerea producției.

Prețurile contractelor futures pentru petrolul Brent, de referință la bursa din Londra, au scăzut cu 34% din luna iunie și au atins un minimum al ultimilor patru ani, de 76,76 dolari pe baril, pe 14 noiembrie.