De ce atacă Statul Islamic Franţa şi Germania? Care este ADEVĂRATA miză

Sursa: ziare.com

Lăsând la o parte luptele pe care le duce în Siria, Statul Islamic are ambiţii chiar mai mari în Europa, mai exact în Germania şi Franţa.

Nu degeaba Statul Islamic s-a grăbit să revendice atacul recent din târgul de Crăciun din Berlin, chiar dacă teroristul Anis Amri nici nu fusese încă prins (ulterior tunisianul de 24 de ani a fost ucis, câteva zile mai târziu, la Milano), scrie Politico.

Repeziciunea cu care îşi asumă atacurile este o dovadă în plus că pentru Statul Islamic e extrem de important să câştige puncte în faţa Germaniei. Asta pentru că Germania este ţinta majoră din strategia Statului Islamic în Europa. E important să înţelegem de ce, pentru a găsi şi posibilele soluţii, mai afirmă sursa.

Campania Statului Islamic în Europa a început încă din 24 mai 2014, când Mehdi Nemmouche a lansat un atac la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, în care au murit patru oameni. Atacul a venit după un an de când Statul Islamic a anunţat că a cucerit Irak şi Levant, precum şi oraşul sirian Raqqa, şi cu o lună înainte că Abu Bakr al-Baghdadi, liderul grupării, să se proclame „calif”.
De asemenea, atacul a avut loc înainte ca coaliţia condusă de SUA să înceapă să bombardeze poziţii ale Statului Islamic din Irak, în august, şi apoi în Siria, o lună mai târziu.

Mai ales acest ultim aspect e de reţinut, în contextul în care Statul Islamic afirmă că atentatele sale sunt o replică la atacurile occidentalilor împotriva sa. În fapt, aceasta nu e decât propagandă, susţine sursa citată.

Răzbunare sau doar propagandă?

De reţinut e şi faptul că atacurile de la Bruxelles, din martie anul acesta, care au făcut 32 de victime, au venit într-un moment în care Belgia nu era în niciun fel activă în coaliţia anti-Statul Islamic, mai notează Politico. Motivele acestor atacuri merg dincolo de răzbunarea grupării pentru atacurile din Siria şi Irak.

Pentru Statul Islamic, Europa este o bază de unde-şi poate racola recruţi, dar şi un model de coexistenţă pe care vrea să-l desfiinţeze. Atentatele din Europa au menirea de a sădi conflict şi dezbinare internă, o tensiune socială care să ducă, în final, la încurajarea tinerilor musulmani, bărbaţi şi femei, de a se alătura cauzei jihadiste din Siria şi Irak. Nu în ultimul rând, ţelul e de a arăta că democrația nu e funcţională, ci doar un eşec, alternativa fiind califatul jihadist.

În acest context, principalele ţinte pentru grupare sunt Franţa şi Germania. Franţa pentru că este locul în care trăiesc cele mai mari comunităţi de evrei şi musulmani. Deşi armonia nu e una perfectă, e o ţară care arată că se poate trăi laolaltă, indiferent de religie. Iar Germania pentru generozitatea arătată refugiaţilor din Siria şi Irak. Statul Islamic are o politică anti-refugiaţi, acuzând imigranţii de trădare, pentru că s-au îndepărtat de la „adevărată cale”, cea care înseamnă, din punctul său de vedere, califatul.

Statul Islamic şi Germania

Dacă Franţa a fost deja vizată de atentate, gruparea teroristă a încercat să câştige teren şi în Germania. Cel puţin 800 de oameni s-au alăturat Statului Islamic din Germania. Unii au ajuns chiar în poziţii importante, aşa cum e cazul lui Reda Seyam, numit „ministru al Educaţiei” al Statului Islamic, înainte de a fi ucis în Irak, în decembrie 2014.

Liderul recruţilor din Germania se crede că e Mohammed Mahmoud, născut în Austria, un veteran al propagandei jihadiste, care în trecut a servit şi Al Qaida.

Circa 140 de jihadişti din Germania ar fi fost ucişi în Siria şi Irak, din care cel puţin 14 în atacuri sinucigaşe, mai arată sursa.

În 8 noiembrie, o operaţiune majoră a poliţiei în oraşul german Hildesheim a dus la arestarea predicatorului radical cunoscut sub pseudonimul Abou Walaa. Acesta este acuzat că recruta şi transfera activişti către Statul Islamic. Poliţia germană a arătat că acesta era în contact cu Amri, autorul atentatului recent din Berlin.

Tot recent, în cadrul altor operaţiuni, au fost prinşi şi condamnaţi alţi veterani jihadişti întorşi acasă, în Germania (aşa cum s-a întâmplat în urmă cu două luni în Dusseldorf).

În Franţa şi Germania, Statul Islamic s-a folosit de jihadişti reîntorşi din Siria şi Irak pentru atentatele teroriste. În Germania, gruparea a apelat la refugiaţi, în locul veteranilor - chiar dacă fără prea mare succes. O astfel de strategie are sens din moment ce Merkel i-a primit cu braţele deschise pe refugiaţi. Trebuia să fie o lovitură la adresa politicii sale liberale, arată sursa. S-au folosit, în Germania, chiar veterani care să pozeze în refugiaţi, în acelaşi scop.

În ciuda eforturilor sale, Statul Islamic nu a reuşit „să dea lovitura”, aşa cum îşi dorea, în Germania (spre deosebire de Franţa, de exemplu). O dovadă în acest sens este faptul că recruţii sunt antrenaţi din ce în ce mai puţin de Statul Islamic, după care sunt trimişi repede „pe teren”. Aşa s-a întâmplat cu Harry Sarfo, născut în Bremen, care s-a alăturat grupării în aprilie 2015, iar în trei luni i se dădea undă verde pentru un atac în Germania. Mărturia lui Sarfo în timpul interogatoriului a arătat că frustrarea mocneşte în sânul Statului Islamic.

Cea mai recentă înfrângere a Statului Islamic în Germania a fost în octombrie, când jihadistul sirian Jaber al-Bakr, aflat pe fugă după un atentat plănuit pe un aeroport, cel mai probabil în Berlin, a fost prins şi predat poliţiei de trei refugiaţi sirieni. Cei trei imigranţi, a căror identitate nu a fost făcută publică, au fost numiţi de autorităţile germane „eroi”. Cât despre Jaber al-Bakr, acesta s-a sinucis în timp ce se afla în custodia poliţiei în Leipzig.

După atentatul din Berlin, criticii politicii lui Merkel, populiştii şi cei de extrema dreaptă, au devenit tot mai vocali. Se poate spune că Statul Islamic şi-a atins într-un fel ţinta, chiar dacă nu printr-un refugiat „get-beget”, ci printr-un tunisian căruia i se refuzase cererea de azil.

Privind în ansamblu, notează sursa, atacul din Berlin face parte dintr-un nou val de teroare ce urmează pierderii puterii Statului Islamic asupra oraşului Alep, din Siria.

Învins şi totuşi câştigător?

De fapt, chiar dacă a fost învins în Alep, se poate spune că Statul Islamic a câştigat din cel puţin câteva motive.

Unul ar fi acela că regimul lui Assad, cu sprijinul Rusiei şi Iranului, a lichidat tocmai forţele care scoseseră gruparea din Alep în ianuarie 2014.

Apoi, Assad şi aliaţii săi au fost atât de concentraţi să cucerească oraşul, încât au „permis” Statului Islamic să recapete puterea asupra unui alt oraş important, Palmira, a cărui eliberare fusese sărbătorită cu surle şi trâmbiţe în Damasc şi Moscova în martie.

Nu în ultimul rând, pasivitatea internaţională din timpul asediului oraşului Alep a hrănit propaganda jihadistă, care vorbea despre o conspiraţie împotriva civililor musulmani şi nevoia acestora de a se alătura Statului Islamic, pentru a fi apăraţi.

Ameninţările teroriste nu se vor opri până ce oraşul Raqqa, capitala de facto a grupării Statul Islamic, nu va cădea, mai notează sursa. Atâta vreme cât Statul Islamic păstrează controlul acestui oraş, Europa va fi lovită iar şi iar. Şi cum americanii luptă la Moşul, iar ruşii sunt ocupaţi la Alep (unde sunt, alături de turci, garanţii unui armistiţiu încheiat joi), Statul Islamic poate sta confortabil în Raqqa, măcar o vreme.

Sursa: ziare.com