De ce apa fierbe la 100 de grade Celsius?

De fapt, înainte să ne punem această întrebare, trebuie să ştim că tocmai punctele de fierbere, respectiv îngheţ ale apei au fost folosite de către astronomul suedez Anders Celsius pentru a defini celebra scală de măsură care astăzi îi poartă numele, scrie descopera.ro.

Cu toate acestea, întrebarea rămâne, cu atât mai mult cu cât banala apă are un punct de fierbere atât de ridicat. Spre exemplu, etanolul (alcool alimentar) are un punct de fierbere la 78,2 grade Celsius, isopropanolul fierbe la 82,3 grade, butanul lichid fierbe la -0,5 grade Celsius, cloroformul fierbe la 61,5 grade Celsius, iar acetona - la 56,05 grade Celsius.

Ei bine, toate substanţele de mai sus se evaporă mult mai repede decât mica moleculă de apă care are un punct de fierbere mult mai ridicat. Legăturile moleculare are hidrogenului cu oxigenul sunt cele mai puternice legături intermoleculare (forţele de atracţie dintre moleculele separate). Din acest motiv apa este lichidul ideal pentru legăturile de hidrogen, având de fapt doi atomi de hidrogeni care sunt programaţi ideal pentru legătura cu oxigenul din molecula de apă.

Rezultatul apare sub forma banalei ape, dar care este de fapt o reţea foarte puternică de molecule strâns legate între ele, motiv pentru care trebuie o cantitate mare de energie pentru a face apa să fiarbă, deci să se transforme în molecule individuale de gaz. Există evident şi substanţe cu un punct de fierbere mai mare decât al apei, dar punctul de fierbere al acestui lichid fost în cele din urmă definitoriu pentru alcătuirea celei mai răspândite scale de măsurare a temperaturii.