Cum s-a redesenat în 30 de ani harta veniturilor mondiale și unde se poziționează Moldova în noua ierarhie economică

Harta veniturilor la nivel mondial s-a schimbat radical în ultimele trei decenii, multe state din Asia, Europa de Est și alte regiuni urcând pe „scara” globală a veniturilor.

Analiza compară clasificările țărilor pe grupe de venit, conform metodologiei Băncii Mondiale, în anii 1995 și 2025. Datele provin de la World Bank Group și se bazează pe venitul național brut (GNI) pe locuitor.

Țările sunt împărțite în patru categorii de venit: scăzut, mediu inferior, mediu superior și ridicat. Pentru 2025, pragurile sunt: venit scăzut (1.175 dolari sau mai puțin), venit mediu inferior (1.176–4.635 dolari), venit mediu superior (4.636–14.375 dolari) și venit ridicat (peste 14.375 dolari pe locuitor). În 1995, pragurile erau mai mici: venit scăzut (725 dolari sau mai puțin), venit mediu inferior (726–2.895 dolari), venit mediu superior (2.896–8.955 dolari) și venit ridicat (peste 8.955 dolari pe locuitor).

Europa de Est a înregistrat una dintre cele mai spectaculoase transformări economice în acest interval de 30 de ani. Reforme de piață, integrarea treptată în Uniunea Europeană și creșterea investițiilor au permis multor state să avanseze din categoriile de venit scăzut sau mediu direct în grupa țărilor cu venit ridicat.

În același timp, Asia a devenit regiunea cu cea mai mare concentrație de economii care au urcat măcar un nivel de venit între 1995 și 2025. În total, treizeci de economii asiatice au progresat cu cel puțin un prag de venit în această perioadă. Dezvoltarea bazată pe exporturi, extinderea industriei prelucrătoare și creșterea accelerată a sectorului tehnologic au susținut avansul economic, chiar dacă diferențele de nivel de trai dintre țările asiatice rămân considerabile.

O schimbare excepțională este cazul Guyanei. Această țară sud-americană a trecut din categoria statelor cu venit scăzut direct în grupa țărilor cu venit ridicat, datorită exploziei industriei petroliere offshore. Descoperirea unor rezerve masive de petrol a impulsionat brusc producția economică și veniturile bugetare, transformând Guyana într-una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din lume în ultimii ani.

Lista detaliată a țărilor arată modul în care poziția fiecărei economii s-a modificat: Albania, Armenia, Azerbaidjan sau Georgia, de exemplu, au urcat din categoria cu venit scăzut în cea de venit mediu superior. Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Federația Rusă, Malta ori Slovacia au avansat spre nivelul de venit ridicat, consolidând imaginea unei Europe de Est profund transformate economic. În același timp, unele state au rămas în urmă, menținându-se în grupa țărilor cu venit scăzut, cum este cazul unor economii din Africa Subsahariană.

În Asia, țări precum China, India, Vietnam, Indonezia, Bangladesh sau Sri Lanka au urcat cel puțin o treaptă a veniturilor pe cap de locuitor. China și Vietnam au trecut de la venit scăzut la venit mediu superior, în timp ce India a avansat din categoria cu venit scăzut în cea cu venit mediu inferior. Aceste schimbări reflectă o creștere rapidă, bazată pe industrializare, investiții străine și integrare în lanțurile globale de producție.

În America Latină, mai multe state – printre care Panama, Costa Rica, Uruguay și Trinidad și Tobago – au pășit în grupa țărilor cu venit ridicat, în timp ce altele, ca Brazilia, Mexic sau Argentina, au rămas în categoria de venit mediu superior, fără a reuși încă saltul final.

Pe ansamblu, tabloul ultimilor 30 de ani arată o mobilitate economică semnificativă la nivel global: numeroase economii au reușit să avanseze în categoriile superioare de venit, însă persistă și zone unde progresul este lent, iar țările continuă să se confrunte cu niveluri reduse ale veniturilor pe locuitor. Aceste diferențe subliniază atât succesul reformelor și al integrării economice în anumite regiuni, cât și provocările majore cu care se confruntă statele care nu au beneficiat de aceleași motoare de creștere.