Coronavirus // DA, te poți infecta din aer, în anumite condiții; masca - OBLIGATORIE. Trei scenarii pentru sfârșitul crizei

Lumea întreagă pare pusă „sub lacăt” și ținută la izolare. E multă panică, dar și multă dezinformare despre pandemia de coronavirus. Coreea de Sud este dată adesea drept exemplu pentru modul în care a știut să răspundă acestei crize sanitare. Da, toată lumea în Coreea de Sud poartă mască. Dar asta nu înseamnă că toți sunt bolnavi. Se protejează înainte de a fi testați. Nu este exagerat să spunem că în prezent, Coreea de Sud este una dintre cele mai sigure țări din lume.

Dacă vă întrebați ce a făcut Coreea de a devenit atât de eficientă și, de asemenea, dacă vreți să aflați cele mai corecte informații despre coronavirus, vă invităm să urmăriți un interviu cu cel mai respectat expert al țării, profesorul Kim Woo-Jiu de la Spitalul Universitar Guro din Seul. Lucrează în domeniul bolilor infecțioase din 1990 și în decursul acestor 30 de ani a tratat cazuri de tuberculoză, SIDA, rujeolă, s-a confruntat cu epidemiile de SARS în 2003 și gripă porcină în 2009, dar și cu Ebola, în 2014, apoi MERS în 2015. Spune însă că actuala pandemie de Covid-19 ridică cele mai mari provocări.



Cum se transmite coronavirusul

Profesorul Kim Woo-Jiu: Când tuşim sau strănutăm expulzăm picături. Practic, scuipăm. Trebuie să fie mai mari de 5 microni pentru a fi considerate picături, iar o singură picătură conţine multe virusuri. Mă refer la cele provenite de la o persoană infectată. Pentru că picăturile sunt mai mari de 5 microni, acestea urmează o traiectorie curbă, ca un curcubeu, şi aterizează de regulă la o distanţă între 1 metru şi 2 metri. În acel moment, virusul te poate infecta prin ochi, nas sau gură.

Reporter: Dar prin aer, dacă trec pe unde a trecut o persoană infectată, mă pot contamina?

Prof. Kim Woo-Jiu: Cu aerul este o chestiune uşor diferită. Explic mai încolo. Aşadar, principala cale de transmitere este prin picături.

A doua rută... Atunci când strănutăm sau ne curge nasul, avem tendinţa să ne ştergem nasul cu mâna, nu? O facem fără să ne gândim. Iar virusul ajunge pe mână. Apoi vin şi vă strâng mâna. V-am transmis virusul prin contact direct. Aceasta este a doua cale.

Apoi, a treia, este prin contact indirect. Atunci când un pacient strănută sau tuşeşte, picăturile ajung şi pe suprafeţele din jur, pe masă, pe clanţa uşii, pe tastatură...

Cât supraviețuiește virusul?

Iar virusul poate supravieţui acolo de la câteva ore până la mai mult de 3 sau 4 zile. (...)

Pe hârtie sau textilele din care sunt făcute hainele noastre, nu atât de mult. Pe hârtie, poate o zi. Depinde de temperatură şi umiditate.

Pe o masă ca aceasta, poate să supravieţuiacă chiar şi 5-7 zile. Deci când atingi suprafaţa după câteva ore, virusul de pe mâna ta încă este activ. Închipuie-ţi ce se întâmplă dacă îţi atingi apoi faţa.

Te poți infecta din aer, prin aerosoli?

Reporter: Deci practic nu te poţi infecta dacă doar respiri aerul.

Prof. Kim Woo-Jiu: Aşa este. În mod obişnuit, în viaţa de zi cu zi, te infectezi prin picături, prin contact direct şi contact indirect. Acestea fiind spuse, te poţi totuşi infecta din aer în anumite condiţii. Este vorba despre transmiterea prin aerosoli.

Recent, mii de persoane dintr-o sectă religioasă numită Shincheonji s-au infectat în Coreea de Sud. Biserica era la etajul 10 al unei clădiri, într-un spaţiu închis. Ferestrele erau închise pentru că era iarnă. Imaginaţi-vă câteva sute de oameni, adunaţi la un metru sau doi distanţă unul de altul, rugându-se sau cântând ore în şir. Dacă acolo se află o persoană infectată, gândiţi-vă câte picături produce. Cu toţii scuipăm, chiar şi când vorbim normal, dar cineva care cântă sau ţipă va produce mai multe picături. Vă amintiţi când am spus că o picătură este mai mare de 5 microni? Când oamenii strigă sau ţipă, nu toate picăturile ajung jos, nu aterizează la o distanţă de un metru sau doi, pentru că pot fi curenţi care să bată şi din lateral. Picătura poate parcurge o distanţă mai mare, iar pe drum poate să se „usuce”. Picăturile se micşorează la mai puţin de 5 microni şi se transformă în aerosoli. Pentru că sunt mai uşori, aceştia sunt afectaţi mai puţin de gravitaţie şi pot parcurge mai mult de 2 metri. Astfel că se poate infecta chiar şi o persoană care stă la mai mult de 2 metri distanţă. De aceea, adunările în spaţii închise din biserici, din birourile de call center şi orice altă zonă aglomerată închisă, în care oamenii vorbesc tare sau mănâncă, sunt riscante. Dar afară, de exemplu, pe cărările din parc, care sunt spaţii deschise, transmiterea pe această cale este improbabilă.

Care sunt simptomele care ar trebui să indice necesitatea unui test pentru COVID-19

În primul rând, trebuie testaţi cei care au febră sau usturime în gât, care tuşesc sau au dificultăţi de respiraţie. Este deosebit de important pentru persoanele în vârstă şi cele din grupul de risc să se testeze şi dacă resimt doar o stare de oboseală, pierderea apetitului sau dureri uşoare în tot corpul.

O echipă de cercetători a confirmat că aproximativ 30% dintre cei diagnosticaţi cu COVID-19 îşi pierd simţul mirosului şi al gustului. Iar asta poate dura între 5 şi 10 zile.

Este necesară purtarea măștii și a ochelarilor?

Reporter: Când ne uităm în jur zilele acestea, vedem că aproape toţi coreenii poartă mască. Mi-am luat şi eu astăzi, dar dacă virusul poate intra în ochi, mai are rost să port mască?

= Dar purtaţi ochelari.

- Deci şi ochelarii ajută?

- Desigur. Am menţionat ochii, nasul şi gura (drept porţi de intrate pentru virus, n. red.) pentru că în ele sunt membrane mucoase, în pleoape, în interiorul nasului, în gură. Virusul nu poate intra în piele, dar mucoasele au un receptor care se numeşte ACE2. Virusul trebuie să se lipească de aceşti receptori, pe care nu îi avem şi în piele. Pielea noastră acţionează ca o barieră. Virusul nu poate intra nici prin urechi.

În Occident, în Europa şi în SUA, nu prea vezi oameni purtând mască. Mi se pare straniu. În Statele Unite, şeful sistemului sanitar public le-a spus oamenilor că nu este nevoie să poarte mască. OMS a recomandat acelaşi lucru. Dar eu nu sunt de acord. Mesajul acesta trebuie pus în context. Cred că scopul a fost împiedice ca publicul să facă stocuri de măşti şi asta pentru că personalul medical are mai multă nevoie de ele. Dacă personalul medical nu mai are măşti, nu mai poate trata pacienţii. Cu alte cuvinte, pentru că sunt puţine măşti în SUA, personalul medical trebuie să aibă prioritate.

- În concluzie, ajută să porţi mască.

- Sigur că da. Altfel de ce le-ar mai purta doctorii în spitale? (...) Măştile şi-au dovedit utilitatea în prevenirea infecţiilor. Uitaţi-vă la China, Hong Kong, Japonia şi Coreea. În ţările din Asia, oamenii poartă mască. Dar dacă vă uitaţi la multe dintre ţările europene şi la SUA, virusul se răspândeşte rapid. Unul dintre motivele pentru care Coreea are o rată relativ mică de infecţii este că lumea poartă mască şi se spală frecvent pe mâini.

Cât de mult testează Coreea de Sud și cum procedează concret

Reporter: Coreea este lăudată pentru răspunsul rapid pe care l-a avut la această epidemie şi pentru că face multe teste. Cât de multe teste se fac în Coreea?

Prof. Kim Woo-Jiu: Facem zilnic 15.000 de teste. Până acum au fost făcute în total 338.000 de teste. Mai precis, atâtea teste s-au făcut până pe 23 martie.

- Dar cum poate Coreea să facă atât de multe teste atât de repede?

- Coreea a mai trecut şi prin pandemia de gripă porcină din 2009, prin epidemia de MERS din 2015, deci abia în urmă cu 5 ani. Mulţi coreeni erau deja educaţi pentru că au mai trecut prin asta. Ştim că spălatul pe mâini şi purtatul măştilor poate preveni infecţia. În timpul epidemiei de MERS, ne-am dat seama că trebuie să creăm repede kituri de testare. (...) De la gripa porcină din 2015, guvernul coreean a investit mult în cercetarea şi dezvoltarea kiturilor de testare PCR. Şi, mai important de atât, companiile care produc aceste kituri de testare şi-au dat seama că pot face mulţi bani din asta, aşa că au început să investească în cercetare şi dezvoltare. Poate că este capitalism pur, dar aşa a apărut o competiţie între companii pentru profit. A existat o motivaţie financiară.

- Asta înseamnă că alte ţări sunt deja în întârziere cu răspunsul? Pentru că nu erau pregătite?

- Aşa este.

- Cât de mult durează de când te testezi până vine rezultatul?

- În mod normal durează 6 ore, dar pentru că sunt foarte mulţi oameni testaţi în acelaşi timp, ei sunt ţinuţi temporar într-un centru şi află răspunsul a doua zi. Dacă iese pozitiv, pacienţii în stare gravă sunt duşi la spital, iar cazurile mai puţin grave sunt internate în centre de tratament. Dacă testul este negativ, merg acasă şi intră în autoizolare pentru 2 săptămâni. Îi ajutăm să-şi instaleze o aplicaţie pentru autoizolare pe telefoanele mobile. Prin aplicaţia aceasta, noi putem vedea unde se află. Dacă ies din casă, sună o alarmă care ne alertează că au depăşit perimetrul. De asemenea, trebuie să introducă simptomele în aplicaţie de două ori pe zi. Dacă personalul care îi monitorizează vede că într-o zi nu au introdus nimic, va crede că aceştia nu respectă izolarea aşa cum trebuie şi îi vor contacta.

În general, populaţia este disciplinată, dar copiii continuă să meargă la pregătire, deşi şcolile sunt supendate, pentru că în Coreea există o presiune foarte mare la admiterea la facultare, iar tinerii de 20 de ani tind să fie nepăsători - continuă să meargă în cluburi şi baruri, nu poartă mască. 30% dintre cazurile confirmate în Coreea de Sud sunt pers care au între 20 şi 30 de ani.

Când se termină criza? Trei scenarii

Profesorul Kim Woo-Jiu nu crede că actuala pandemie se va termina repede. Sunt trei scenarii, în opinia lui:

• 1) se va comporta asemănător SARS, se va termina în iulie-august şi nu va reveni, dacă toate ţările fac eforturi. Este cel mai optimist scenariu, îi dă 10% şanse sau chiar mai puţin;
• 2) la vară va dispărea din emisfera nordică, dar se va răspândi în emisfera sudică, apoi se va întoarce în nord în noiembrie sau decembrie, ca gripa sezonieră;
• 3) va fi creat un vaccin, toată populaţia lumii va fi vaccinată şi omenirea va scăpa de COVID cum a scăpat în anii 80 de variolă - este cel mai ambiţios scenariu şi cel mai greu de atins.

„Sper ca alte ţări să ia seama la măsurile care au fost aplicate în Coreea şi să corecteze şi să îmbunătăţească ceea ce Coreea nu a făcut tocmai bine. În ştiinţă trebuie să fii umil. În momentul în care devenim aroganţi, pierdem” - este mesajul pe care îl transmite în final profesorul sud-coreean.

Sursa: digi24.ro