UE vs. UV: despre modernizare

Punct de sprijin

Ieri, la un post TV, premierul Iurie Leancă a răspuns la mai multe întrebări ca să ne dumirească ce va urma după Vilnius.

Nu voi analiza răspunsurile premierului. Voi remarca doar că la unele a fost convingător, la altele mai puțin. Ceea ce am observat la emisiune – mesajele telespectatorilor afișate pe ecran, erau de două tipuri. De susținere - foarte puține, preponderent în română. Marea majoritate a mesajelor în rusă era vădit agresivă și clar ostilă vectorului european. Deși există o explicație, precum că SMS-urile la tv sunt trimise de susținătorii anumitor partide, acest fenomen cred că reflectă o realitate și nu poate fi neglijat de guvernare. Nu voi insista pe analiza semantică a acestor mesaje, pentru că în fond se reduc la ceea ce auzim în ultimul timp la liderii partidelor de stânga de la noi, și anume – propaganda avantajelor Uniunii Vamale și lipsa perspectivei în relațiile cu UE. Chiar așa să fie?

Dacă observăm care-i mesajul PCRM, cel mai mare partid de opoziție, transmis propriilor alegători, vom constata o evidentă dedublare a acestuia. Comuniștii susțin regimul liberalizat de vize, nu neagă necesitatea relațiilor cu UE. Europenizarea, zice liderul lor, înseamnă de fapt modernizarea R. Moldova. Până aici e totul ok. După care ne cheamă să aderăm urgent la UV, ceea ce deja e lipsit de logică și argumente. Lozinca lansată de Voronin la mitingul din 23 noiembrie – ne integrăm în UE prin aderarea la UV, pare chiar deplasată. Și iată de ce.

Nu voi recurge la analize statistice și modelări economice. Pentru că nu o fac nici comuniștii, dar nici guvernarea. Am mai zis că la noi politicienii preferă să opereze cu lozinci în loc de argumente. O discuție serioasă în acest sens ar putea clarifica situația. Dar serioasă, cu experți care vor opera cu date, nu cu idei preconcepute și comicsuri. Acum însă voi folosi câteva argumente mai accesibile.

Atunci când vorbim de modernizarea economică, aceasta în mod normal începe de la infrastructură. Și aici situația este mai mult decât evidentă atât la nivel de țară, cât și de localități. Practic, toate proiectele de modernizare a infrastructurii s-au realizat pe bani occidentali. Drumurile, apeductele, canalizarea, rețelele – construite sau reparate, au fost finanțate de statele și instituțiile europene și internaționale. Poate adepții aderării la UV știu vreun drum reparat pe bani rusești? Sau poate nu statul nostru, dar „Gazprom” a investit în construcția rețelelor în cadrul proiectului de gazificare a țării și mândria comuniștilor? Sau deputații comuniști care se laudă că umblă permanent prin sate cunosc un caz când școala sau grădinița a fost reparată cu suportul Rusiei? Iar tractoarele belaruse nu au fost procurate de comuniști pe bani japonezi? Dacă puteți să-mi aduceți măcar un exemplu contrar celor expuse, voi fi foarte recunoscător.

Ceea ce am putea câștiga eventual de la UV, deși asta e deocamdată virtual, este reducerea prețului la gaz. Adică privilegii. Ăștia nu-s bani. Și nu-i modernizare. Atunci când Voronin zice că vom câștiga din această ieftinire și ne vom moderniza, minte. De fapt, afirmând că putem vinde în Rusia orice, ne sugerează că nu avem nevoie de modernizare și ne propune să rămânem la nivelul actual.

Și încă un argument. Simplu și accesibil adepților aderării la UV. Atunci când oligarhii ruși vor investi în propria țară și nu vor scoate anual sute de miliarde de dolari, procurând proprietăți în Europa, poate și eu mă voi lăsa convins că UV are perspectivă. Atunci când Abramovici se va odihni la Soci...

P.S. Dacă PCRM va câștiga următoarele alegeri, cum ne sugerează sondajele, trebuie să fie conștienți că vor avea de ales între două opțiuni. Să ne integreze în UV – cu sau fără referendum, și cu Maidanul nostru în PMAN. Sau să continue parcursul european și modernizarea.