Terfelirea drapelului sau cât ne costă publicitatea negativă

Punct de sprijin

PMAN era plină de oameni. Și de drapele. Ale R. Moldova și ale UE. Ca simbol că R. Moldova vrea în Europa. Arăta frumos marea de drapele. Avem chiar și sărbătoarea drapelului.

Totuși, cred că nu avem suficient respect față de drapelul țării. Și aici nu mă refer doar la liderul comuniștilor, care l-a numit fascist. La puținele evenimente sportive la care și R. Moldova participă modest, doar uneori ajungem pe podium și vedem arborat drapelul nostru. Atunci suntem mândri de țara noastră. Dincolo de aceasta, avem puține ocazii să-l afișăm. Mai apare acest subiect din când în când în știrile internaționale. Dar cu un sens predominant negativ. Iată cum arată aceste știri (selectate de pe net în cronologie inversă):

2 noiembrie 2013. Un incendiu s-a produs pe o navă sub pavilion moldovenesc, care circula la câţiva kilometri de oraşul Sevastopol din Crimeea. La bordul ambarcaţiunii sunt 30 de membri ai echipajului şi aproape 70 de pasageri.

14 martie 2013. Nava sub pavilion moldovenesc, care a naufragiat săptămâna trecută lângă Odesa, a provocat o catastrofă ecologică.

26 ianuarie 2013. Nava sub pavilion moldovenesc care transporta minereu de mangan din Turcia s-a lovit de bancul de nisip al fluviului Don.

12 noiembrie 2012. În portul exterior al orașului georgian Poti a fost reținut „pentru încălcarea regulilor de navigaţie” cargobotul „Pranik” înregistrat sub pavilionul de stat al Republicii Moldova. Ultima dată când o navă sub pavilion moldovenesc a fost reținută s-a întâmplat pe 15 august, în oraşul-port Novorossiisk (Rusia).

7 noiembrie 2012. În contextul incidentelor internaționale cu navele aflate sub pavilionul moldovenesc, Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi hotărârea de modificare a procedurii de înregistrare a navelor maritime în Republica Moldova. Cele 12 nave maritime iraniene, înregistrate recent sub pavilion moldovenesc, au fost radiate din registrul Republicii Moldova.

30 octombrie 2012. Navele maritime aflate sub pavilion moldovenesc pot fi folosite în scopuri infracționale din cauza legislației defectuoase. Constatarea a fost facută de Procuratura Generală, care a anunțat că lipsește un mecanism de control al navelor.

12 martie 2012. Nava „Baska” aflată sub pavilionul Republicii Moldova s-a defectat în Marea Egee lângă insula Donousa.

28 ianuarie 2012. Nava de marfă „Rona” înregistrată sub pavilion moldovenesc a fost aruncată pe țărmul Turciei din cauza furtunii puternice.

18 octombrie 2011. Albania a reţinut o navă sub pavilion moldovenesc care transporta arme în Irak.

24 mai 2011. Nava înregistrată sub pavilion moldovenesc, asupra căreia s-a deschis focul săptămâna trecută de către flota israeliană, a fost lipsită de licență.

11 iulie 2010. O navă sub pavilion moldovean închiriată de o organizaţie libiană se îndreaptă cu ajutoare umanitare spre palestinienii din Fâşia Gaza, în ciuda avertismentelor israeliene că nu va fi lăsată să ajungă la destinaţie. Opt nave israeliene de război încercuiesc acum cargoul și îl împiedică să avanseze spre Gaza.

27 februarie 2008. O navă sub pavilion moldovenesc a eșuat pe Dunăre, într-un banc de nisip de lângă Ostrovul Chichinete, din cauza unei greșeli de pilotaj.

Cam așa arată știrile. Adică, niciuna pozitivă! Dincolo de naufragii și incendii, aflăm că mai suntem implicați în transport de arme, încălcarea embargoului impus Iranului, ba mai și suntem atacați de flota israeliană. Întrebarea firească care apare este următoarea: ce câștigă R. Moldova în schimbul promovării acestei imagini negative a țării? Răspunsul ni l-a oferit fostul ministru Anatol Șalaru. R. Moldova are cca 400 de nave înregistrate sup pavilionul său și câștigă din această mică afacere cca 7 milioane de lei anual. Adică, o nimica toată, dacă raportăm cifra la bugetul Ministerului Transporturilor de cca 2,5 miliarde de lei! Și atunci, care-i pontul? Cheltuim o groază de bani pentru a ne promova imaginea pozitivă pe plan extern (ce-i drept, cam aiurea, pentru că ori ies romburi tridimensionale (?!), ori – mister…). Vrem ca lumea să afle de noi. Ceva bun și frumos. Dar, de fapt, promovăm o publicitate negativă. Și încă pe degeaba…