Lunea neagră a Rusiei

Deși în Crimeea încă nu s-au auzit împușcături, Rusia a înregistrat deja primele pierderi.

Secretarul american de Stat, John Kerry, a ameninţat Rusia cu sancţiuni care o vor izola economic. Bursele au reacționat prompt. Luni seara, indicele bursier MMVB a înregistrat o cădere de 10,92%, iar cel RST - de 12,25%. Această cădere liberă a fost cauzată de destabilizarea generală a situației din Ucraina și de așteptările investitorilor vizavi de introducerea sancțiunilor contra Rusiei. Informațiile parvenite pe parcursul zilei doar au înrăutățit situația. Ministerul de Externe al Marii Britanii a declarat că peninsula Crimeea a trecut sub controlul operativ al Rusiei, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, n-a exclus posibilele provocări contra flotei rusești din Marea Neagră, ceea ce înseamnă creșterea pericolului unor intervenții armate. Altă veste negativă a fost și cea că țările G8 ar putea exclude Rusia din acest club privilegiat.

Doar într-o singură zi, compania „British Petroleum”, care deține 19,75% din acțiunile „Rosnefti”, a pierdut cca un miliard de dolari (iar ultima s-a devalorizat cu 4,55 de miliarde de dolari). Pierderile totale ale companiilor au depășit 50 de miliarde de dolari.

Pe piața valutară, de asemenea, s-a semnalat panică. Euro a trecut cotația de 50 de ruble, iar dolarul se apropie de 37 de ruble. De la începutul anului, rubla s-a devalorizat cu cca 10%, iar populația a început să procure masiv valută. Intervențiile Băncii Centrale și majorarea ratei de bază până la 7% n-au reușit să stabilizeze situația. Cel mai probabil, această tendință se va amplifica în următoarea perioadă.

În aceste condiții, Rusia are în față două scenarii, ambele fiind proaste sub aspect economic. Primul constă în aplicarea de către Occident a sancțiunilor promise, ceea ce va constitui o lovitură serioasă asupra economiei rusești. Acestea ar putea fi mult mai ample decât cele aplicate în 2008 după războiul din Georgia, respectiv și impactul va fi mai dur. Al doilea scenariu, aparent favorabil Rusiei, constă în atingerea unui compromis cu Occidentul referitor la partajarea zonelor de influență. În aceste condiții, Rusia va fi nevoită să suporte costurile susținerii regiunilor din sud-estul Ucrainei care, eventual, ar intra în zona de influență a FR. Or, capacitatea financiară a Rusiei este incomparabilă cu cea a Occidentului. Așadar, ambele scenarii creează Rusiei probleme mari de ordin economic. De cele politice și de imagine nici nu mai vorbim.

Ieri-seară, Bank of America Merrill Lynch a prezentat și costul estimativ al invaziei militare în Crimeea – 3% din PIB-ul Rusiei care a constituit 66,7 trilioane de ruble sau cca 1,8 trilioane de dolari în 2013. Și asta cu siguranță e doar începutul. Dar știm bine că raționamentele economice niciodată n-au oprit Rusia.

Problema e că toate aceste evenimente ne vor afecta direct și pe noi. Miza conflictului cu Ucraina este prea importantă pentru ruși ca acesta să ajungă până la noi în versiunea militară. Totuși, asta înseamnă că problema ridicării embargoului nu va fi rezolvată. O eventuală sistare a livrării gazelor rusești Ucrainei deja nu pare neverosimilă. „Gazprom” a și avertizat Guvernul ucrainean că va majora prețurile dacă nu vor fi achitate datoriile, știind că acesta n-are de unde să le plătească. Deci, am putea eventual și noi rămâne fără gaz. Până la construcția gazoductului Iași-Ungheni mai este, iar de la Ungheni la Chișinău mai avem de construit. Se va diminua simțitor și comerțul nostru atât cu Rusia, cât și cu Ucraina.

Trebuie să fim pregătiți și să facem față acestor provocări. Să nu ne lăsăm antrenați în conflict și să ne continuăm parcursul european. Oricât de greu ne-ar fi. Acum e momentul să forțăm nota și să cerem europenilor promisiuni clare a perspectivei noastre de aderare la UE. Fie ea și mai îndepărtată…