Gazele și vizele

Punct de sprijin

Scriam anterior că Ucraina se află în fața unei alegeri deloc ușoare. Între beneficiile pe termen lung care le oferă asocierea cu UE și criza acută care trebuie rezolvată imediat.

Pentru moment, Ucraina a ales soluția rusească. Ceea ce este natural. Orice politician (din orice țară) preferă soluțiile ce aduc beneficii pe termen scurt în detrimentul celor strategice. Așa scriu americanii în manualele de economie. Pentru că vin alegerile și nu poți lăsa cetățenii fără încălzire pe timp de iarnă, iar economia țării să falimenteze. De aceea și alegerea lui Ianukovici era una evidentă, deși europenii mai erau prinși în propriile iluzii. Sub aspect economic, el deja a câștigat. Sub aspect politic – partida decisivă se amână până la alegerile prezidențiale.

În plan geopolitic a câștigat Rusia în fața UE și Putin în fața lui Merkel. Oricât ar fi de dezolant pentru occidentali, care pierd a doua rundă consecutiv în lupta pentru Ucraina, dar modelul autoritar este mult mai eficient în rezolvarea situațiilor de criză față de cel democratic. Este a doua demonstrație pe parcursul acestui an, prima fiind Siria. Dacă UE propunea Ucrainei rezolvarea problemelor economice în perspectivă și prin intermediul FMI (cu multe condiționări tradiționale – majorarea tarifelor și reducerea cheltuielilor bugetare etc.), atunci FR a intervenit prompt. Dacă occidentalii făceau naveta pe „Euromaidan” și ofereau mesaje de susținere opozanților, dar și ziceau deschis că aici târgul este inadmisibil, atunci rușii n-au ezitat să folosească mai întâi presiunile, iar apoi bombonica.

Acum, desigur, apar comentarii cât de mult riscă Rusia sub aspect economic, oferind Ucrainei $ 15 miliarde din fondul de rezervă (care apropo pot fi investite doar în hârtiile de valoare cu ratingul nu mai mic de AA, iar Ucraina, conform Fitch и Standard & Poor’s, are ratingul B-). Unii experți ruși au și sugerat că sunt bani pierduți. Nu cred că e așa, dacă vom lua în considerare faptul că întreprinderile ucrainene au datorii față de băncile rusești de peste 20 de miliarde de dolari. Mai degrabă e o restructurare a datoriilor. Iar cum se vor converti datoriile, dacă nu vor fi rambursate în active, e o chestiune tehnică. La toate astea se mai adaugă și bonusul de peste 2 miliarde de dolari anual care rezultă din micșorarea prețului la gaze până la 268,5 de dolari. Dar cel mai important lucru care este neglijat constă în faptul că Rusia niciodată nu a acționat doar din interese strict economice. Pentru că e un jucător important geopolitic și cel puțin deocamdată acționează eficient.

Situația economică din R. Moldova aparent e mult mai stabilă. Avem o creștere de 8% pentru primele nouă luni ale acestui an. E o creștere record în plan regional. Dacă am putea asigura o creștere anuală de 7% pe parcursul a 10 ani consecutiv, am dubla PIB-ul. Ceea ce ar însemna că vom ieși din zona de tranziție și vom intra în zona dezvoltării democratice durabile. E un scop demn. Teamă mi-e însă că acest scenariu e prea optimist. Atât pentru realitățile economice interne (deocamdată nu se observă reforme structurale profunde, care ar asigura o creștere durabilă), cât și cele externe. Iar economia noastră, fiind una mică și deschisă, este extrem de dependentă de situația de pe piețele regionale. Or, creșterea economică în țările UE demonstrează o tendință de încetinire clară. Conform datelor Eurostat, aceasta a constituit în al treilea trimestru a.c. doar 0,1% pentru 17 țări și 0,2% pentru 28 de țări. Conform prognozelor, doar cu cca 1,5% va crește economia Rusiei. Același trend de încetinire îl observăm și pe piețele internaționale, inclusiv cea din China. În aceste condiții, creșterea noastră nu poate face excepție. Cu atât mai mult că e dependentă în mare parte de agricultură și ca rezultat – fluctuantă.

Un factor important îl va constitui și atitudinea Rusiei. Acum,când aceasta a rezolvat situația cu Ucraina, ar putea să ne vină și rândul nostru. Embargoul a adus deja pierderi de 20 de milioane de dolari și soluționarea acestei probleme rămâne incertă. Faptul că UE ne-a deschis piața, nu înseamnă automat că vom redirecționa tot vinul încolo. În CSI vindem în valoare de peste 160 de milioane de dolari (față de 25 de milioane de dolari în UE) și, dacă rușii vor închide acest robinet, efectul se va resimți imediat. Ca să nu mai zic că vin alegerile și argumentul gazului cu 100 de dolari mai ieftin ar putea fi mai convingător pentru electorat decât cel cu (fără) viza…