Ciobanu // Despre obiective responsabile

Pentru că tot suntem la început de an, care pe deasupra mai e și unul electoral, ar fi cazul să mai vorbim de planuri și obiective.

Deunăzi am răsfoit un anuar statistic. Ocrotirea sănătății 2013. Multe date, multe grafice frumoase. Mi-a atras atenția un tabel din p.176, din care reproduc o parte.

Tabel: Distribuția pe decile a volumului total al cheltuielilor pentru asistența medicală primară în 2012

Sursa: statistica.md

Ce este de comentat în acest tabel? Că primele cinci decile cele mai sărace, adică jumătate din populație, cheltuiește doar 9% din totalul de 100% pentru medicina primară. Iar ultimei decile, adică cele mai bogate 10% din populație, îi revin peste jumătate din toate cheltuielile – 55,6%. Vă pare normală această distribuție? Mie nu.

Aici revin la o dispută mai veche cu datele oficiale privind sărăcia. Acestea ne arată că luptăm cu succes cu acest fenomen. Pentru că ponderea populației sub pragul național de sărăcie este în descreștere continuă. Dacă în 1999 peste 80% erau sub acest prag, atunci în 2003 deja doar 26%. A fost cumva vreun boom economic în acea perioadă pe care nu l-am observat? Ba bine că nu. Indicii macroeconomici confirmă acest lucru. Sărăcia a continuat să scadă și a ajuns la cota de 16,6% în prezent. Vă vine să credeți? Mie nu. Pentru că din datele oficiale privind sărăcia rezultă că doar primele două decile sunt afectate. Iar dacă să privim la datele – oficiale și ele, privind cheltuielile cetățenilor pentru medicină, rezultă că 50% din populație sunt foarte săraci și încă vreo 30% săraci. Și doar 10% o duc bine. Cam asta este structura populației R. Moldova conform veniturilor/cheltuielilor. Ca să nu fiu învinuit că fac deducții dintr-un singur tabel, ar mai fi de adăugat că aproximativ aceeași structură se confirmă și prin datele multiplelor cercetări sociologice și statistice privind stratificarea populației.

De unde concluzia că mai degrabă datele (sau metodologia, mai exact) privind sărăcia sunt deplasate. În consecință, nu corelează cu celelalte date. Și, deci, nu ne ajută la nimic. Pentru că reflectă eronat situația reală, creând iluzii false. Respectiv, planurile de asemenea sunt departe de a fi realiste. Iar obiectivele nu sunt responsabile.