CINE MINTE: guvernarea sau opoziția? Ce prevede, de fapt, articolul 7.2 din Acordul de împrumut cu Federația Rusă, catalogat ca fiind PERICULOS pentru R. Moldova

În timp ce reprezentanții actualei guvernări, în frunte cu Igor Dodon, susțin că Acordul de împrumut cu Federația Rusă nu reprezintă niciun pericol pentru R. Moldova, așa cum acuză opoziția, fiind vorba de simple „speculații politice și geopolitice”, în articolul 7.2 din document se vorbește clar despre datoriile companiilor private care ar putea fi puse pe seama statului.

Iată ce prevede exact scandalosul articol 7.2 din Acordul de împrumut cu Federația Rusă:

„În cazul dacă datoria restantă și/sau dobânzile la datoria restantă pentru oricare din obligațiile Părții Moldovei pentru împrumuturile de stat oferite de către Partea Rusă sau PENTRU CREDITELE ACORDATE, CU ACORDUL PĂRȚII MOLDOVEI, DE CĂTRE BĂNCILE RUSEȘTI DEBITORILOR MOLDOVENI și asigurate cu garanții de stat ale Federației Ruse sau asigurate de către societatea pe acțiuni „Agenția rusă pentru asigurarea creditelor de export și investiții”, nu sunt rambursate în termen de 180 de zile calendaristice de la data apariției restanțelor, Partea Rusă are dreptul să consolideze întreaga sumă a datoriei restante conform prezentului Acord, inclusiv suma principală, dobânda pentru împrumut și dobânzile pentru datoria restantă (în continuare – datoria consolidată) și să declare datoria consolidată către plata urgentă. Dobânzile, indicate în punctul 1 din prezentul articol se calculează la datoria consolidată, începând cu data apariției datoriei consolidate pînă la data rambursării complete a acesteia inclusiv (în continuare – dobânda la datoria consolidată)”.

CITIȚI și Premierul Chicu pune PRESIUNE pe Curtea Constituțională și învinuiește opoziția pentru o eventuală ANULARE a creditului rusesc de 200 de milioane de euro „Toate speculaţiile în privinţa punctului 7.2 au caracter politic şi geopolitic”

„Cuvintele-cheie sunt scrise cu majusculă: credite acordate de către băncile rusești cu acordul părții moldovenești debitorilor moldoveni. Având în vedere că termenul „cu acordul părții moldovenești” este unul vag nefiind definit/reglementat de prevederile Acordului sau printr-o formulare de blanchetă prin trimitere, de pildă, la legislația Republicii Moldova, rezultă că partea rusă poate constata întrunirea lui „la propria sa convingere”. De exemplu, pentru ruși „acordul părții moldovenești” ar putea însemna acordul oricărui funcţionar de la noi, de la prim-ministru sau unul din consilierii săi cu „glande”, pâna la amabasadorul Republicii Moldova la Moscova (cel care, apropo, a semnat acordul). În lipsa vreunor norme concrete la soluționarea disputelor în Acord, nu există instrumente efective prin care Republica Moldova ar putea demonstra că interpretarea Rusiei nu este conformă cu intenția urmarită la semnarea Acordului. Și de aici până la majorarea semnificativă a datoriei suverane a Republicii Moldova către Federația Rusă nu este decât un pas.

Drept urmare, indiferent de ce spun cei care doresc ca Republica Moldova să-și piardă de facto independența financiară, devenind o țară datoare cu zeci de miliarde de euro Federației Rusă fără ca aceasta din urmă să fi acordat vreodată acești bani, este nevoie de renegocierea acordului şi eliminarea clauzelor toxice. În caz contrar, aceste clauze toxice pot fi folosite împotriva cetăţenilor Republicii Moldova – cei care vor trebuie să restituie creditul”, atenționează deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Livtinenco.

CITIȚI și „Ne țin de PROȘTI!”: SCENARIU-CAPCANĂ, după aprobarea Acordului de împrumut cu Federația Rusă. Cum ar putea fi OBLIGATĂ R. Moldova să-i achite Moscovei peste șapte MILIARDE de dolari

Menționăm că, miercuri, atât președintele Igor Dodon, cât și premierul Ion Chicu au declarat că „toate speculațiile” privind punctul 7.2 al Acordului de împrumut cu Federația Rusă au un caracter politic, iar forțele politice care au contestat documentul la Curtea Constituțională (CC) trebuie să-și asume o eventuală anulare a acestuia.



Document publicat de președintele Igor Dodon pe 17 aprilie 2020