Chișinăul și OSCE optează pentru oferirea unui STATUT SPECIAL Transnistriei. Președintele în exercițiu al OSCE a explicat ce presupune noul statut și în ce măsură depozitele de ARMAMENT de la Cobasna reprezintă un pericol în contextul actual

„OSCE va lucra în continuare pentru asigurarea unei soluții pașnice și durabile, cu respectarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a R. Moldova, cu oferirea unui statut special pentru Transnistria. Actualmente, OSCE pune accentul pe soluționarea conflictelor actuale și evitarea eventualelor situații tensionate”, a declarat astăzi la Chișinău președintele în exercițiu al OSCE, ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, în cadrul unei conferințe comune cu viceprimierul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu.

„Din postura de președinte în exercițiu al OSCE, mă voi întâlni astăzi cu Maia Sandu, Natalia Gavrilița și liderul transnistrean. În contextul luptelor de pe teritoriul Ucrainei, devine și mai important dialogul și măsurile de consolidare a încrederii în procesul de soluționare a conflictului transnistrean. Vreau să vă asigur că OSCE optează pentru asigurarea unei soluții pașnice și durabile, cu respectarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a R. Moldova, cu un statut special pentru Transnistria. Noi sprijinim suveranitatea, independența și integritatea teritorială a R. Moldova, cu un statut special pentru Transnistria. Aceasta este baza pentru soluționarea pașnică a conflictului. Aceasta e poziția noastră neschimbată, chiar dacă s-a schimbat arhitectura de securitate în regiune. Nu există o alternativă pentru o soluție pașnică. Vreau să-mi exprim satisfacția că războiul nu a supus riscului acest proces de soluționare a conflictului”, a declarat Zbigniew Rau.

Ministrul de Externe al Poloniei a încercat să explice ce presupune acest „statut special” pentru Transnistria: „Statutul special al Transnistriei presupune integrarea într-o R. Moldova pașnică și democratică, unde sunt respectate drepturile omului și unde societatea civilă se bucură de acele privilegii tipice pentru stat democratic, unde există supremația legii”.

Oficialul OSCE a recunoscut că procesul de negocieri în formatul 5+2 e dificil, în condițiile în care unul dintre participanții este agresor (Rusia n.r.), iar alt participant (Ucraina) stat agresat.

„Ar fi dificil să discutăm despre acest subiect, inclusiv când se va întruni acest format și în ce condiții. Nu e momentul potrivit pentru speculații în acest sens. Însă, vreau să accentuez ferma determinare de a continua munca pentru a soluționa pașnic conflictul, în pofida dificultăților apărute”, a spus oficialul polonez.

Întrebat în ce măsură depozitele cu armament de la Cobasna pot reprezenta un pericol în contextul războiului din Ucraina, Rau a preferat să fie foarte precaut.

„Războiul din Ucraina ne arată cât de periculoasă e această situație. OSCE va lucra pentru a aduce în atenție acest subiect, dar și ca acest subiect (depozitele de armament de la Cobasna n.r.) să aibă un impact limitat asupra securității pe teritoriul R. Moldova. Poziția noastră în acest sens nu s-a schimbat, însă războiul ne arată cât de periculos poate fi atunci când lucrurile scapă de sub control. Și ne arătă că nu există alternativă pentru acțiuni persistente în acest sens. În situația acestui război, trebuie să ne concentrăm atenția asupra problemelor vechi și nesoluționate”.

La rândul său, vicepremierul Popescu a remarcat faptul că a fost o săptămână fără precedent în relațiile bilaterale moldo-poloneze. „Luni, în R. Moldova a fost președintele Duda, iar tot în aceeași zi ne-am văzut cu ministrul Rau la Bruxelles. Aceste schimburi și interacțiuni ne permit să fortificăm relația noastră bilaterală și să abordăm situația din regiune, care este foarte complicată din cauza războiului din Ucraina.

Am discutat și despre procesul de reglementare transnistreană. Aici abordarea noastră e cunoscută: R. Moldova își dorește reglementarea conflictului transnistrean pe cale politică, prin negocieri, dialog. Această soluție trebuie să fie bazată pe principiul suveranității și integrității teritoriale în frontierele recunoscute internațional, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană și pe întreg teritoriul R. Moldova. Am reiterat poziția noastră consecventă privind necesitate finalizării retragerii forțelor și munițiile ruse, care nu au statut legal pe teritoriul R. Moldova ”, a precizat Popescu.

De asemenea, cei doi oficiali au discutat și despre refugiații din Ucraina, dar și despre aspirațiile europene ale R. Moldova, care a depus cererea de aderare la UE.

„Noul context de insecuritate afectează în egală măsură populația statelor noastre. R. Moldova și Polonia sunt țările cele mai afectate ca urmare a crizei umanitare, deoarece găzduiesc cei mai mulți refugiați raportat la numărul populației statelor noastre. De la începutul războiului, în R. Moldova au intrat 375 de mii de oameni, care s-au refugiat din Ucraina. Aproximativ 100 de mii rămân și acum în R. Moldova, iar jumătate sunt minori. Pentru republica noastră este un număr enorm, dar facem tot posibilul să asigurăm securitate acestor oameni. Suntem pregătiți să primim în continuare refugiații din Ucraina. Am discutat și despre intenția noastră fermă de a duce R. Moldova în UE, intenția noastră de a continua reformele și de a moderniza R. Moldova. Contăm pe sprijinul Poloniei, care a fost mereu aproape de noi”, a punctat Popescu.

„R. Moldova se confruntă acum cu un flux masiv de persoane care fug din calea războiului. Sunt impresionat de generozitatea societății R. Moldova, cât și a autorităților. Evident că suntem pregătiți să cooperăm cu dvs. și cu agențiile care gestionează fluxurile de refugiați, pentru a facilita și a acorda asistență. Cu siguranță, trebuie să sprijinim și eforturile populației R. Moldova. Vă asigur că Polonia sprijină cu fermitate parcursul european al R. Moldova și este un avocat în acest sens”, a conchis Zbigniew Rau, aflat în vizită la Chișinău.