Bullyingul elevilor împotriva profesorilor subminează autoritatea la clasă. Prof. Florica Alexandrescu: Unii dascăli nu rezistă tentației de a fi „cool”

De fiecare dată când are loc un caz de violență într-o școală, atenția publică se îndreaptă aproape exclusiv către elevii care devin victime. Există însă și alte situații, despre care se vorbește mult mai puțin: profesori care ajung ținta intimidărilor, a ironiilor sau a presiunilor venite chiar din partea unor elevi. În astfel de cazuri este afectată autoritatea cadrului didactic, iar consecințele se răsfrâng asupra întregii clase și asupra procesului de învățare.

În cadrul emisiunii DC Edu, realizată de prof. univ. dr. Sorin Ivan, prof. Florica Alexandrescu, directoarea Colegiului Național „Ion Creangă” din București, a vorbit despre fenomenul de bullying, despre limitele pe care profesorii trebuie să le stabilească în relația cu elevii și despre măsurile disciplinare care pot fi aplicate atunci când regulile sunt încălcate în mod repetat sau grav.

Discuția a pornit de la rolul esențial al autorității profesorului într-o școală și de la impactul pe care lipsa respectului îl are asupra procesului educațional. Dacă profesorul este constant contestat, ironizat sau umilit în fața clasei, nu poate construi o relație normală cu elevii și nici nu poate menține standarde înalte de predare.

„Un profesor respectat are cadrul desfășurării unui act de învățământ de calitate. Dacă nu este respectat, dacă e ironizat, dacă sunt fenomene de bullying, pentru că sunt în învățământul românesc în toate sensurile din toate direcțiile, atunci se prăbușește întreaga construcție”, spune prof. univ. dr. Sorin Ivan.

Directoarea explică faptul că profesorii aflați la început de carieră, dar și cei care ocupă posturi temporare, pot deveni mai vulnerabili în fața unor comportamente nepotrivite din partea elevilor. Stabilitatea și siguranța profesională contează. Lipsa lor îi face pe unii profesori mai ușor de intimidat.

„Fenomenul de bullying este în multe sensuri. Și elevul poate exercita bullying asupra unor profesori, nu vorbesc de colegiul nostru, vorbesc la nivel național. Profesori care nu sunt stăpâni pe ei, care nu au stabilitatea locului de muncă, ei sunt temporar în anumite școli și atunci sunt vulnerabili. Și unii elevi îndrăznesc mai mult”, precizează prof. Florica Alexandrescu.

În opinia directoarei Colegiului Național „Ion Creangă” din București, apropierea de elevi este importantă pentru o atmosferă sănătoasă la clasă. Totuși, există o limită clară peste care profesorul nu ar trebui să treacă, chiar dacă își dorește să fie pe placul copiilor sau să fie perceput drept modern.

„Unii profesori nu rezistă tentației de a fi cool. De a fi cool să cobori la mintea copilului, să-i faci pe plac. Există și această tendință în învățământul românesc. Dar asta trebuie să meargă puțin, nu foarte mult. Adică elevul e foarte sensibil la limitele pe care le pui. Mergi, mergi până simte că nu mai merge și atunci el se oprește și înțelege”, explică prof. Florica Alexandrescu.

În viziunea ei, profesorul poate construi o relație apropiată cu elevii și poate fi deschis, empatic, prietenos. Însă nu trebuie să renunțe la rolul său de adult responsabil și la autoritate. Limitele clare îi ajută pe copii să înțeleagă ce este acceptabil și ce nu este permis în relația cu profesorul, dar și în colectivul clasei.

„Poți fi cool păstrându-ți autoritatea. Cunosc eu un mare profesor de matematică, un profesor chiar de la Creangă, care este și cool, dar este și este și autoritar în sensul cel mai bun al termenului și respectat și iubit de elevi și de profesori”, spune prof. univ. dr. Sorin Ivan.

Discuția s-a îndreptat apoi către măsurile disciplinare care pot fi aplicate atunci când elevii încalcă grav regulile. Realizatorul a întrebat dacă exmatricularea ar trebui folosită mai des în sistemul de învățământ sau dacă există variante mai potrivite pentru a corecta comportamentele problematice.

„Eu nu am exmatriculat în 20 de ani niciun elev. Au fost mutări disciplinare în alte instituții, în acord cu regulamentul și cu directorul primitor care, sigur, se angajează să primească un elev cu probleme și să-l și ducă într-o zonă în care el să înțeleagă ce a făcut”, a răspuns prof. Alexandrescu.

Din această perspectivă, măsurile disciplinare nu ar trebui gândite doar ca sancțiuni dure, ci și ca șanse de îndreptare pentru elev. Scopul nu este doar izolarea elevului cu probleme, ci și sprijinirea lui într-un cadru în care să poată conștientiza gravitatea faptelor sale și să își schimbe comportamentul.