Guvernul aprobă strategia națională privind drogurile și adicțiile pentru 2026–2032, cu accent pe prevenire și tratament

Prevenirea consumului de droguri în rândul copiilor și tinerilor, accesul la tratament și recuperare, precum și combaterea traficului se numără printre prioritățile noii strategii naționale. Guvernul a aprobat astăzi, 21 octombrie, la propunerea Ministerului Sănătății, Strategia națională în domeniul drogurilor și adictiilor pentru anii 2026–2032. Documentul propune o abordare coordonată a instituțiilor statului, care pune accent pe prevenirea consumului și combaterea traficului, dar și pe protejarea sănătății, tratarea dependențelor și reintegrarea socială a persoanelor afectate.

Necesitatea unei asemenea abordări este determinată de evoluția fenomenului drogurilor, de apariția noilor substanțe sintetice și de riscurile tot mai complexe pentru sănătatea populației, în special pentru copii și tineri.

În 2025, în evidența medicală au fost înregistrate 704 cazuri noi asociate consumului de droguri, față de 545 în 2024. Creșterea este de aproximativ 29% și evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire, identificare timpurie și asistență specializată.

„Nu putem combate fenomenul drogurilor doar atunci când un tânăr ajunge la spital sau când intervine poliția. Trebuie să acționăm mult mai devreme – în familie, în școală și în comunitate. Iar atunci când o persoană dezvoltă o dependență, trebuie să aibă acces la tratament și recuperare, nu să fie lăsată singură în fața acestei probleme. În același timp, traficul de droguri trebuie combătut ferm. Avem nevoie de intervenții coordonate, în care fiecare instituție își asumă responsabilitatea”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș.

Strategia cuprinde cinci obiective generale și zece direcții prioritare de intervenție. Printre acestea se numără prevenirea inițierii consumului de droguri și a dezvoltării comportamentelor adictive, în special în rândul copiilor și adolescenților, precum și identificarea timpurie a persoanelor aflate în situații de risc și facilitarea accesului acestora la asistență.

Documentul prevede dezvoltarea serviciilor integrate de sănătate mintală, de tratament al dependențelor, reabilitare și reintegrare socială. De asemenea, urmărește reducerea consecințelor medicale și sociale asociate consumului de substanțe psihoactive și combaterea traficului ilicit. Instituțiile vor trebui să-și consolideze capacitatea de a identifica și de a răspunde rapid la apariția noilor droguri sintetice.

Un accent deosebit este pus pe colaborarea dintre sistemele de sănătate, educație și protecție socială, precum și instituțiile responsabile de siguranța publică. Prevenirea nu trebuie să se limiteze la campanii de informare, ci să includă intervenții eficiente, adaptate vârstei, mediului și vulnerabilităților persoanelor expuse riscului.

Totodată, strategia urmărește reducerea stigmatizării persoanelor care se confruntă cu dependențe și sprijinirea familiilor acestora. Dependența necesită o abordare medicală și psihosocială, iar recuperarea presupune continuitatea asistenței și posibilitatea reintegrării în comunitate.

Obiectivul este ca statul să intervină înainte ca experimentarea consumului să se transforme în dependență. Persoanele deja afectate trebuie să poată primi ajutor la timp, indiferent de localitatea în care trăiesc.

Strategia va fi implementată etapizat, prin Programul național în domeniul drogurilor și adicțiilor pentru anii 2027–2032. Acesta va stabili acțiunile concrete, responsabilitățile instituționale, termenele și resursele financiare necesare.

Rezultatele vor fi evaluate nu doar în funcție de activitățile desfășurate, ci și de impactul asupra populației. Vor fi urmărite prevenirea consumului, îmbunătățirea accesului la tratament, reducerea consecințelor grave asupra sănătății și creșterea eficienței intervențiilor instituționale.

Prin această strategie, Republica Moldova își propune să treacă de la intervenții fragmentate la un răspuns național coerent, orientat spre prevenire, protejarea vieții și siguranța comunităților.