„BOMBA cu CEAS” de pe fundul Mării Baltice: pericolul care ameninţă omenirea

Apele Mării Baltice ascund ceva periculos. Mai exact, la aproximativ 70 de ani după ce Aliaţii din al Doilea Război Mondial au aruncat tone de arme chimice şi agenţi chimici în Marea Baltică, experţii ne avertizează de un potenţial dezastru ecologic în cazul în care armele se vor degrada, iar conţinutul lor se va vărsa în mare, scrie descopera.ro.

În urma acordului de la Conferinţa de la Potsdam, din Germania, ce a avut loc după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945, Uniunea Sovietică şi Marea Britanie au deversat (în anii 1947 şi 1948) aproximativ 65 000 de tone de arme chimice germane în adâncurile Mării Baltice. Astfel, unii oameni de ştiinţă susţin că acestea arme sunt ca nişte „bombe cu ceas”.

Acum, se pare că „ticăitul” acestor bombe cu ceas a devenit mai puternic. Cercetări recente realizate de Military University of Technology, din Polonia, au descoperit urme de gaz muştar (iperită) pe fundul mării la doar câteva sute de metri de coasta poloneză, în Golful Gdańsk. Acest lucru indică coroziunea metalului armelor ceea ce sugerează că substanţele chimice toxice se scurg acum în apă. Mai mult, în cazul în care ele vor fi absorbite de peşti, vor ajunge în lanţul alimentar.

Totodată, oamenii de ştiinţă spun că Golful Gdansk nu a fost o zonă de aruncat deşeuri şi că armele nu ar fi trebuit să se găsească aici.

Una dintre posibile explicaţii ar fi aceea că sovieticilor nu prea le-a păsat unde au aruncat armele. Jacek Beldowski, de la Institutul de Oceanografie din Polonia, a explicat că, deşi mare parte din muniţie a fost aruncată în bazinele Bornholm şi Gotland, sovieticii aveau obiceiul ca, după ce nu mai puteau fi observaţi de pe uscat, să arunce armele peste bord, neţinând cont de locurile exacte. Aşadar, s-ar putea ca tone de arme chimice să se afle în locuri necunoscute, aproape de uscat sau de zone de pescuit.

Beldowski susţine că, în apropierea zonelor de aruncat deşeuri chimice toxice, a observat o creştere a numărului de peşti bolnavi şi afectaţi de diverse probleme genetice. Acest lucru ar putea fi o dovadă a faptului că unele dintre containere chiar au început elibereze substanţele.

Deşi, aceste veşti sunt îngrijorătoare, unii oameni de ştiinţă susţin că recipientele vor rămâne sigilate pentru multe decenii de acum înainte şi că mediul şi condiţiile de pe fundul mării nu vor permite ca eliberarea substanţelor să fie un pericol. Temperaturile scăzute din adâncuri transformă gazul muştar în stare solidă şi astfel contaminarea nu se răspândeşte, spun specialiştii.

Însă, noile dovezi sugerează că, de fapt, contaminarea se răspândeşte şi că ea afectează mediul. În plus, având în vedere că nimeni nu ştie exact unde se găsesc armele ar putea reprezenta o problemă serioasă pentru lume. Popiel susţine că, în cel mai rău caz, zona Baltică ar putea fi lovită de un „dezastru ecologic mai mare decât cel de la Cernobîl”, în doar câţiva ani.

După ce au conştientizat acest potenţial pericol, statele baltice iau în considerare posibilitatea de a înlătura o parte dintre arme de pe fundul mării. Agenţia pentru Protejarea Mediului, din Polonia, a cerut ajutorul NATO, deoarece organizaţia are fondurile şi tehnologia necesară pentru realizarea acestui lucru. Chiar şi aşa, specialiştii sunt rezervaţi fiindcă orice acţiune care implică aceste arme poate prezenta un pericol major. Experţii avertizează că ridicarea armelor fragile de pe fundul mării ar putea elibera substanţele letale.